Le bal

Un film fara cuvinte, doar cu muzica buna, dans si personaje cu trairi tragi-comice, derulate in 100 de minute cat o jumatate de veac

Am vazut aseara „Le bal”, filmul remarcabil, facut in 1983 de Ettore Scola, un regizor despre care v-am povestit putin aici. Mi-e cam greu sa scriu despre filmul asta, tocmai pentru ca un regizor italian genial a reusit sa-l faca fara vorbe. Numai cu umor, muzica buna, si o capacitate fantastica de a crea si ilustra personaje.

Scola a pus in acest film o jumatate de veac de istorie a Frantei. Din perioada interbelica, pana in anii 80 cand s-a facut filmul. Povestea curge firesc, personajele sunt expresive si acopera aproape orice arhetip care s-a perindat vreodata prin fata oglinzii unei sali de bal. Muzica te ajuta sa identifici usor perioadele prin care filmul te plimba, iar amestecul asta te face sa te intrebi, la final, daca nu cumva cuvantul a fost un ghinion pentru omenire, un mijloc sarac de a ascunde o bogatie de trairi.

Nu stiu cum se poate face rost de film acum. Probabil pe canelele astea de piraterie se gaseste. El merita vazut, chiar daca v-ar putea speria un pic ideea de a petrece 100 de minute ca sa vedeti un „film mut”. Ca sa va faceti o idee, aveti rabdare zece minute sa descoperiti personajele, in acest clip:

Etichete: ,

2 comentarii la “Le bal” Subscribe

  1. Georgica L 19/09/2010 at 20:20 #

    foarte misto filmu'. o sa-l caut si eu, sa-l vad pe tot. personajele sunt foarte bine tusate. si, vorba lui Dan Puric, "cat de mult pot sa spuna, fara sa scoata nici un cuvant".

    • Dollo 19/09/2010 at 21:14 #

      N-o sa-ti para rau 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.