Primarul Capitalei, concediat de presedinte. In Rusia

Dupa 18 ani de mandat, omul care a facut din Moscova cel mai scump oras, si din nevasta-sa cea mai bogata femeie din Rusia, a fost demis de presedinte

Iuri Lujkov, primarul Moscovei din ultimii 18 ani, a fost concediat azi de presedintele Dimitri Medvedev. E un gest curios, chiar daca legislatia rusa permite acest lucru. Lujkov este probabil cel mai popular primar al Moscovei, dovada fiind realegerea sa repetata in functie, din 1992 pana acum. Acuzele la adresa primarului sunt – cum altfel – de coruptie, cea mai buna dovada a acestei acuzatii fiind averea impresionanta a sotiei lui Lujkov – aproape 3 miliarde de dolari -, considerata una dintre cele mai bogate femei din lume.

In 1997 cand am fost la Moscova, la o intalnire internationala a primarilor, am fost fascinata de orasul ala. Venita dintr-un Bucuresti plin de gropi, chioscuri de termopan si cladiri in paragina, Moscova mi s-a parut un soi de paradis al Capitalelor. Era si prima mea iesire din tara, dar nu numai asta a contribuit la impresia fantastica pe care Moscova mi-a lasat-o. Orasul ala era de atunci unul dintre cele mai scumpe din lume si din cate inteleg a ramas. Sigur, bulevardele largi, cladirile istorice, Piata Rosie, atractiile turistice ale Moscovei nu se datorau primarului, dar partea moderna a orasului, ambianta, functionalitatea, aspectul in cele din urma erau lucruri pe care omul ala – reales dupa primul mandat cu peste 90% din voturi – isi pusese amprenta. Mi-a spus cineva atunci care a fost secretul acelei Moscove de succes a lui Lujkov: „a pus la treaba banii negri ai mafiei, i-a pus sa lucreze la dezvoltarea orasului!”. Iar ca o dovada a faptului ca nimeni nu glumea cu mafia asta, aceeasi persoana mi-a explicat ca unul dintre actionarii celui mai de lux hotel, proaspat deschis atunci in centrul Moscovei, tocmai fusese asasinat.

Ulterior Lujkov a tot fost reales. Chiar si dupa 2004, cand presedintele de atunci, Putin, a schimbat legislatia si a facut ca primarul Moscovei sa nu mai fie ales prin vot direct de populatie, ci de consilierii locali, Lujkov tot si-a consolidat functia obtinand majoritati confortabile de voturi. De altfel se spunea ca primarul este unul dintre favoritii Kremlinului, in mandatul Putin.

Pesemne ca intre timp banii mafiei n-au mai circulat pe caile necesare. S-or fi oprit prea multi in conturile nevestei primarului. Cine poate sa creada acuzatiile populiste conform carora Lujkov devenise un personaj nepopular, care tine orasul in mana de fier, nu permitea manifestatii gay, ca n-a fost in oras in timpul incediilor de padure din vara asta, care au invaluit orasul in nori de fum sau alte abureli din astea. Conform CNN si BBC Medvedev l-a demis pe Lujkov din cauza acuzatiilor de coruptie, dandu-i timp inainte sa-si prezinte singur demisia. Cum Lujkov n-a vrut s-o semneze, a facut-o presedintele.

Printre acuze se numara si un diferend pe care primaria si presedintia il au pe tema construirii unei autostrazi in preajma Moscovei. Oricum, inainte de aceasta demitere presa „aservita” rusa i-a facut o campanie de denigrare primarului. Lujkov ar fi zis ca in spatele campaniei se afla Kremlinul. Kremlinul a negat, normal 😉

E surprinzator, insa, ca Lujkov e pedepsit abia acum, cu doi ani inainte sa-i expire mandatul, pentru ceva ce face de aproape 20 de ani. Presa rusa a scris de-a lungul timpului multe despre modul in care Elena Baturina – sotia primarului – a facut avere. O femeie dintr-o familie modesta, cu studii economice facute la seral, angajata la primaria Moscovei din anii 80, unde si-a cunoscut si viitorul sot, viceprimar pe vremea aia, si cu 27 de ani mai in varsta ca ea.

Baturina ar fi inceput sa faca afaceri cu o mica fabricuta de mase plastice, ajungand sa schimbe toate scaunele de pe stadioanele Moscovei, dupa ce sotul ei a devenit primar. Apoi a intrat in imobiliare – va imaginati ce profituri pot sa-ti aduca imobiliarele in cel mai scump oras al lumii – si azi a ajuns in topul Forbes a treia femeie, ca bogatie, din lume.

Lucrurile astea nu s-au intamplat peste noapte, si nici pe furis. De ce Medvedev l-a inlaturat pe Lujkov abia acum?

Etichete: , ,

2 comentarii la “Primarul Capitalei, concediat de presedinte. In Rusia” Subscribe

  1. Pavel 28/09/2010 at 18:57 #

    Pentru că i-a ajuns până la gât și pentru că Putin vrea omul lui în primărie?

    Oricum, ar fi de bun augur și la noi o astfel de legislație, mai ales după ce Oprescu a fost înregistrat spunând că îi poate lua de proști pe bucureșteni, dar tre să faă o impresie bună așa că tre să se apuce de asfaltat un pic.Își dai seama că aolo e loc de ceva în neregulă. dar cine să se sesizeze conștiincios la noi? Nimeni.

    • Dollo 28/09/2010 at 19:05 #

      Deci tot despre un interes personal e vorba, nu despre interesul public. Exact ce subliniam si eu 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

În așteptarea telefonului de la Angela Merkel

tausance-bun

Ce mai face echipa care l-a ajutat pe Iohannis să strângă un milion de like-uri pe Facebook și să ajungă președinte

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.