Puterea exemplului sau spirit de turma?

Nu inteleg de ce voluntariatul a devenit o meserie in sine in societatea romaneasca in care nimeni nu-si mai face cu responsabilitate adevarata meserie.

S-a consumat si Leț do it Romania, aceasta cantare a Romaniei cu saci de plastic si manusi din latex. Zeci de mii de oameni (150.000 in ochiul optimist al organizatorului) au vrut sa-si afirme astfel spiritul civic si dorinta de a schimba ceva in tarisoara si au iesit sambata sa adune gunoaie pe campii. S-au emis pareri pro si contra, inclusiv aci, pe acest blog, despre eficienta acestui gen de demers. „Daca multi sunt nesimtiti, nu e un motiv ca noi ceilalti sa stam cu mainile in san!”, au zis adeptii miscarii. Eu m-am numarat printre cei contra si raman la parerea mea, cu consecventa unui bou. Nu pentru ca nu mi-as dori o tara mai curata, ci pentru ca nu cred in puterea acestui exemplu asa cum nici romanii nu cred in supunerea „de vorba buna”. Si pentru ca nu inteleg de ce voluntariatul a devenit o meserie in sine in societatea romaneasca in care nimeni nu-si mai face cu responsabilitate adevarata meserie.

Sa zicem ca ai avut curajul sa faci un copil in Romania. Ca sa mearga treaba bine la nastere, ai dat spaga. Asa au facut si parintii care au avut ghinionul sa aiba copiii in salonul care a ars la maternitatea Giulesti. In ciuda spagii, cel putin doi oameni din spitalul ala nu si-au facut treaba pentru care sunt platiti (prost de stat, dar suficient din spagile pacientilor) si s-a intamplat nenorocirea. Ce pot sa faca parinti pe viitor, ca sa dea un exemplu societatii? Sa mearga voluntari in maternitati si sa repare prizele sau sa faca garzi permanente la capataiul copiilor, ca sa invete asistentele cum se face?

O prietena de-a mea a aflat recent de ce copilul ei plange fara motiv, desi abia a intrat in clasa I si e un copil destept si vesel in restul timpului. Pentru ca la gradinita o educatoare care astepta spaga de la parinti a avut grija sa-i imparta pe copii in doua grupe: „buni” si „rai”. Pentru ca prietena mea nu a dat spaga, copilul ei a picat in grupa „railor”, unde toate intrebarile ramaneau fara raspuns, si nicio performanta nu era suficient de buna ca sa fii laudat de „tovarasa”. Acum copilul e obsedat de momentul in care doamna invatatoare pune intrebari, si coplesit de amintirea pedepsei aplicata copiilor „rai” de la gradinita. Ce sa faca parintii copiilor „rai”? Sa mearga voluntari in gradinite, ca sa le arate educatoarelor ca un gest iresponsabil de-al lor poate avea efecte dezastruoase asupra unor copii nevinovati?

As putea sa merg mai departe, dar sunt sigura ca ati prins ideea. In general toti ne lovim de neajunsuri provocate de oameni care nu-si fac treaba temeinic. Nici noi nu ne-o facem, pesemne ca e boala generala. Dar trecem mai departe, inchidem ochii si zicem merci ca am scapat relativ usor, si nu ne gandim nici la consecintele propriilor fapte. Traim intr-un cerc vicios din care nu putem iesi cu actiuni de fatada. Ci doar cu schimbari profunde, de substanta, venite din interior, dar cu ajutor punitiv din afara. Nicio societate occidentala nu s-a civilizat cu vorba buna, ci cu biciul. Nu putem sa rezolvam tot ce ne deranjeaza in Romania prin actiuni hei-rupiste, chiar daca dau bine in anumite cercuri.

In reportajul publicat azi de TOTB, Magor Csibi povesteste cum voluntarii plecati sa stranga gunoaie au fost condusi „la fata locului” de doua jeep-uri. Unul al primarului, altul al patronului firmei de salubrizare. Ca si cand un criminal si politistul care stia de crima le-ar fi condus la locul faptei pe rudele victimei, ca sa vada ce au facut „niste nenorociti”. Pai primarul ar fi trebuit sa nu permita aparitia gunoaielor pe camp, pentru ca legea il obliga sa-i amendeze pe locuitorii care nu au contract de salubrizare. Iar daca totusi i-ar fi scapat vreunul, firma de salubrizare era urmatoarea ce ar fi trebuit amendata si apoi pusa la treaba, de acelasi primar, pentru ca n-a curatat locul de gunoaie. Credeti ca aparitia in peisaj a voluntarilor a fost de natura a crapa obrajii rozalii si bucalati ai primarului sau patronului firmei de salubrizare?

Nu, nici obrajii lor n-au crapat de rusine, nici demersul voluntarilor n-a scapat tara de gunoaie. Lucrurile se vor petrece la fel si mai departe, primarul va continua sa faca afaceri cu patronul firmei de salubrizare, nesimtitii vor continua sa-si lase gunoaiele pe unde apuca pentru ca stiu ca nu li se va intampla nimic, asa cum fiecare roman la locul lui isi va face datoria de mantuiala, pentru ca nu e platit cum si-ar dori, pentru ca e sictirit de lumea in care traieste, pentru ca stie ca merge si asa.

Iar la un moment dat cineva mai scorneste un slogan mobilizator care aduna niste multimi de voluntari sub el. Voluntariatul asta a devenit mai important decat a-ti face datoria acolo unde iti e locul. Oare de ce? Pentru ca atunci cand te inrolezi intr-o turma e mai trendy decat atunci cand iti faci treaba constiincios, dar anonim? Puterea exemplului poate fi infinit mai mare daca in fiecare zi, acolo unde iti e locul, iti faci meseria astfel incat sa umble vorba despre tine ca esti un bun profesionist. Si astfel ar incerca si altii sa fie ca tine. Noi am uitat ce inseamna cu adevarat puterea exemplului personal, dar ne amagim ca asta facem cand ne alaturam unor cauze false, din spirit de turma.

Etichete: , ,

12 comentarii la “Puterea exemplului sau spirit de turma?” Subscribe

  1. Grădinariu 27/09/2010 at 00:18 #

    Una din problemele cu aruncatul gunoaielor e că spaţiul public, în loc de a fi perceput ca fiind al tuturor, e perceput ca fiind al nimănui.

    • Dollo 27/09/2010 at 00:32 #

      Asta ni se trage din comunism, dar la 20 de ani dupa a incetat sa mai fie o scuza. E doar inca o nesimtire

  2. Reader 27/09/2010 at 03:56 #

    Nu stiu prin alte parti ce inseamna voluntariat, dar am impresia ca la noi, e nevoie de voluntari atunci cand cei abilitati nu-si fac treaba.

    Eu personal m-as oferi voluntar sa impart amenzi de circulatie, dar sunt sigur ca va fi nevoie de un alt voluntar care sa mearga sa stranga banii …

  3. mircea 27/09/2010 at 13:52 #

    Voluntariat inseamna si Medecins sans Frontieres si Greenpeace. Sau pompieri. Sau vigilantes.

    In general voluntarii incearca sa umple un gol acolo unde autoritatile nu vor sau nu pot sa intervina.

    Ca peste tot, inceputul e greu. Nimeni nu se asteapta ca de miine sa nu se mai arunce gunoaie aiurea. Dar poate ca in 5, 10 ani se va vedea o diferenta. Iar daca voluntariatul asta e completat (nu inlocuit) si de aplicarea legii se vor vedea rezultate si mai repede.

    • Dollo 27/09/2010 at 14:30 #

      Nu spun ca n-ar trebui sa existe voluntariat, ci ca n-ar trebui confundat cu un stil „la moda”, asa cum a ajuns la noi. Iar actiuni de genul „sa scoatem copiii in padure ca sa stranga gunoaie, ca sa invete gratargii sa nu mai faca mizerie” se consuma deja in Romania de cel putin zece ani. In afara de ceva capital de imagine pentru organizatorii miscarilor eco nu exista rezultate vizibile in comportamentul colectivitatilor. Fara o actiune ferma a autoritatii, totul ramane la nivelul asta subtil, de exemplu dat nesimtitilor. Frectie la picior de lemn. Pedeapsa este singurul exemplu ce ar trebui dat. Cel putin in faza in care a ajuns Romania azi.

  4. Maria 27/09/2010 at 21:37 #

    Dollo, te-ai gandit ca pe unii tocmai puterea exemplului personal i-a "manat" sa faca ce au facut sambata? A exemplului personal la patrat. Si mai mult! Si de ce n-ar fi adevarata aici axioma cu puterea celor multi? De ce trebuie sa o dezavuezi ca pe ceva "trendy"? Cat despre juxtapunerea ta din final – exemplul personal, anonim si inrolarea in turma, cred ca nu sunt deloc duale, pentru ca prin inrolarea in turma oamenii exact asta au facut, s-au transformat in anonimi. Deci nu cred ca sorinta de a deveni celebri… Si nici dorinta de a fi parte din turma, ca pana la urma nu e neaparat cea mai mare distractie de week-end!

    Si apoi, ti se pare ca maratonurile ar trebui blamate?

    De acord ca avem nevoie de legi si mai ales de cei care sa le aplice, insa asemenea mobilizari nu pot decat sa aduca exemple pozitive in spatiul romanesc, acolo unde sunt prea putini politisti care sa aplice amenzile…

    Si apoi, ne-am transforma intr-un stat de tip big brother daca am astepta ca numai legea sa ii faca pe oameni sa nu mai arunce gunoaie…Oricat ar fi el de stat, tot nu e in stare sa acopere 238.000 kmp zi si noapte cu personal de paza! Asa ca, inainte de a avea un stat punitiv, avem nevoie de bun-simt civic. Care, oricat ai vrea tu, nu se face cu bata sau cu amenda!

    Sau vrei sa spui ca oamenii trag apa la toaleta in tarile civilizate (si chiar si la noi) pentru ca le e teama de amenzi? Sau pentru ca se gandesc ca nu le place sa gaseasca toaleta murdara si prefera sa o curete, dand astfel un exemplu celor care o vor folosi dupa ei?

    • Dollo 27/09/2010 at 21:51 #

      Maria, spiritul de turma s-a manifestat la multi in ultimii ani, inrolati in miscari eco doar pentru ca e la moda sa fii verde. Publicitatea nu e pentru ei, care intr-adevar raman niste anonimi in turma. Publicitate e pentru vedetele care conduc aceste asa-zise miscari, si care o fac numai pentru un castig personal de imagine sau financiar. E de ajuns sa te uiti un pic la vedetele care propovaduiesc, de exemplu, miscarea pe bicicleta, ca sa constati ca vin la manifestari cu jeep-ul, din protbagajul caruia scot bicicleta ca sa dea bine in poza.
      Politistii nu sunt cata frunza/iarba si gunoaie nicaieri in lumea civilizata, dar atatia cati sunt dau amenzi daca arunci un muc de tigare pe jos. La noi amenzile nu se dau pentru ca sunt nepopulare. Iar pretextul primarilor e acela ca „lumea e saraca”. E mai bine sa lasam gunoaiele sa se adune, ca sa avem prilej de campanii de imagine ocazional, inainte de alegeri sau alte evenimente. Si, de ce nu, sa le dam ocazia vedetelor eco sa manance si ele un ban cinstit, sub pretextul educatiei. Nu neg ca or invata cativa sa nu mai arunce, dar tot mai sfant e biciul decat morcovul. Poate sunt eu de moda veche. Dar zic ca ar fi suficient sa se dea cateva amenzi ca sa se creeze un reflex sanatos. Cum e acela cu trasul apei. O tragi pentru ca pute, iar mirosul are la nari un efect similar cu al amenzii asupra buzunarului 😉

  5. mircea 27/09/2010 at 21:53 #

    Poate o sa vi se para o banala legenda urbana, insa eu chiar am vazut cu ochii mei o batrina doamna aplecindu-se pe strada si culegind un ambalaj aruncat de o pustoaica. Apoi a chemat-o pe domnisoara si i-a spus: ai pierdut ceva! Si domnisoara cea cu piercinguri in sprincene s-a facut rosie, si-a luat gunoiul si l-a dus la un cos. Si da, de Germania vorbesc, acolo unde tineretul este chiar mai rebel ca al nostru….

    • Dollo 27/09/2010 at 23:02 #

      Asta imi aminteste de reclama aia cu tanara careia ii scapa vibratorul din geanta, si in urma ei o batrana cam mioapa il ridica si-l flutura deasupra capului strigand: domnisoara, domnisoara, v-ati pierdut umbrelaaa! 🙂 Ne-ar trebui si noua niste batrane din astea din Germania, desi nici tinerii nu ne prisosesc 😉

  6. Reader 27/09/2010 at 23:36 #

    Legat de "puterea exemplului". Draga Maria (daca-mi permiti) "puterea exemplului" se poate aplica si in cazul primirii unei amenzi zdravene – sa zic 2.000 lei. Cum am spus si in postul asta http://www.cu-capsa-pusa.ro/capse/detaliu/politic… , o solutie ar fi plata amenzii si prin munca in folosul comunitatii. Ia pune-l pe Gigel de la tara care arunca gunoiul la marginea comunei sa stranga gunoaiele de pe ulite timp de cateva luni … sa vezi cum se calmeaza si el si tot neamul lui.

    Stii ca sunt peste 13 mil. de asistati social. Pun pariu ca din astia, hai sa nu zic 50% ci 20% pot munci. Ia sa-i puna primariile la munca, sa vezi cum va inflori tara asta.

    Da, cred ca incepe sa fie cool sa fii voluntar si sa te arunci cu capul inainte sa faci gratis ceva pentru care altii primesc bani … (parerea mea)

  7. Dumnezero 28/09/2010 at 03:58 #

    As dori sa vad o miscare de relocare a gunoaielor, in fata sau in curtea caselor institutiilor/persoanelor responsabile de mizerie. Ma ofer voluntar!

    Sincer nu-mi plac actiunile de acest fel fiindca nu sensibilizeaza omul de rand, cel care face mizeria. E curatenie, e frumos… au spalat farfuria, acum se poate murdarii din nou si nu se plateste nici macar o amenda.

Trackbacks/Pingbacks

  1. avemblog.net - 26/09/2010

    Puterea exemplului sau spirit de turma? | Dollo zice Bine…

    Nu inteleg de ce voluntariatul a devenit o meserie in sine in societatea romaneasca in care nimeni nu-si mai face cu responsabilitate adevarata meserie….

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

În așteptarea telefonului de la Angela Merkel

tausance-bun

Ce mai face echipa care l-a ajutat pe Iohannis să strângă un milion de like-uri pe Facebook și să ajungă președinte

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉