F idela prințipului ca daca ai cazut de pe cal, trebuie sa te ridici si sa te urci inapoi imediat, ca sa nu ramai cu frica de calarit, dupa cazul cu conserva de peste pe jumatate goala, despre care v-am povestit saptamana trecuta, am decis sa mai acordam o sansa industriei conserverifere si am mai comis-o o data. Iata ce a iesit:
Deci, se poate, tovarasi!
L. – emigrarea n-o să-ți rezolve niciodată problemele pe care le ai cu tine însuți
Cami: îmi pare rău că am fost „pushed out” pentru că oricât de bine te adaptezi altundeva, cel mai confortabil te simți tot printre ai tăi
Putea să fie altcumva, dar noi am ales așa
G.G. „Viață noastră era o bulă și plăteam sume enorme ca să nu se spargă”
„Fericirea” o găsești în țara unde avantajele ți se par fabuloase și dezavantajele nu te deranjează
Mihai Radu: Pentru mine, România nu mai este de multă vreme „acasă”
Dana H. – Am întotdeauna pașapoarte valide în casă. Dacă ar întra rușii, într-o oră aș trece Dunărea
Traian: Nu m-am desprins de România. Sunt probabil un emigrant atipic
Cami: îmi pare rău că am fost „pushed out” pentru că oricât de bine te adaptezi altundeva, cel mai confortabil te simți tot printre ai tăi
„Fericirea” o găsești în țara unde avantajele ți se par fabuloase și dezavantajele nu te deranjează
L. – emigrarea n-o să-ți rezolve niciodată problemele pe care le ai cu tine însuți
Putea să fie altcumva, dar noi am ales așa
G.G. „Viață noastră era o bulă și plăteam sume enorme ca să nu se spargă”
Dana H. – Am întotdeauna pașapoarte valide în casă. Dacă ar întra rușii, într-o oră aș trece Dunărea
Mihai Radu: Pentru mine, România nu mai este de multă vreme „acasă”
Dollo: Ah, scuzați, am încurcat postările, v-am răspu...
L: Mulțumesc, Ioan!
Cu siguranță nu suntem s...
L: Dragă A,
Iți mulțumesc mult că mi-ai citi...
Alin: Cum se numește cartea? nu reușesc sa o găsesc d...
Dollo: Se găsește în librarii, ebook pe site la Humani...
Ioan: Draga L., am citit cu mare interes experienta ta s...
alin: se găsește cartea pe undeva, măcar pdf?...
A.: Pari cea mai relaxată dintre toți cei care au sc...
Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.
Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai
Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.
Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru
Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate
Mie și conserva asta îmi pare insuficient populată, dar e mai bine ca data trecută. A se reține că nu e același producător.
Da, producatorul e acelasi, dar intermediarul difera, nu mai e firma din Arad e de la Valenii de munte…
Daca tot esti asa "norocoasa" macar ai cantarit continutul sa vezi daca este acelasi cu cel specificat pe cutie ?
Deja devenim carcotasi. Plus ca nu detinem intrumente de masura atat de fine 😉
Conservele tale cu surprize mi-au adus aminte de alte vremuri… aveam un camarad in armata care primea "de acasa" borcane cu "Compot de piersici". Care ai peste treij' de ani le mai tii minte… la 840 grame, 5-6 piersicute, intregi. Se gaseau la orice alimentara, cu 7-8 lei. Cu capace galbene de pleu, pe care le puteai desface apasindu-le cu cotul. Si zeama era putin rosiatica… Moama ce ne-am imbatat de la coniacul ce-l pusese frate-sau in loc de zeama, ca sa scape de ochiul vigilent si gitul uscat al APV-istului de la poarta unitatii…
Si eu imi amintesc de compoturile de la alimentara din vremurile alea. Doamne, ce bune erau. Chiar si fara coniac 🙂
Tocmai m-a pocnit: conservele cu somon si ton sunt mai pline decat cele cu hering sau macrou. Habar n-am de ce, e doar o chestie pe care am observat-o. Cu ultimele conserve de somon chiar m-am chinuit putin, nu aveam idee cum as putea sa-l scot de acolo pe domnu' peste fara sa-l fac "franjuri" cu furculita sau cutitul.
Am zis io, cred ca heringul e mai pretentios, are nevoie de spatii largi 😉