Haloin de Dambovita

Tu cine esti, ma?! Pustiul, manjit cu carioca, se uita la mine ranjind, apoi o trage de pantaloni pe maica-sa: „Mama, io cine sunt?”. „Cum cine, moartea!”

T u cine esti, ma?! Pustiul, manjit in jurul gurii si al ochilor cu urme negre de carioca, se uita la mine ranjind niste dintisori de soricel, apoi o trage de pantaloni pe maica-sa: „Mama, mama, io cine sunt?!”. Maica-sa se uita razand la el, apoi la mine, si iar la el: „Cum cine, ti-am mai zis, moartea!”. Toata lumea rade. Pana la parada propriu-zisa, pustiul a mai uitat de cateva ori cine e, asa ca atunci cand i-a venit randul sa se prezinte juriului, cu dovleac cu tot, a zis ca e Dracula. Unul mic, de vreo patru ani, dotat cu o coasa pe masura lui, cu taisul facut din staniol de la ciocolate.

Cam asa a fost „haloinul” la care am fost eu. In satul Podul Dambovitei, undeva intre Rucar si Bran, intr-un peisaj care n-are nimic fioros in el, dimpotriva, copiii s-au distrat cum au stiut ei mai bine, costumandu-se dupa posibilitati. Nu stiau ei ce e cu Halloween asta, mai ales ca in urma cu o saptamana au sarbatorit „focul lui Sumedru”, un obicei mult mai vechi si mai local decat ar fi vreodata orice sarbatoare importata.

Dar a fost frumos si de „haloin”. La Clubul prieteniei (un proiect frumos despre care o sa va povestesc candva) s-au intalnit cateva scufite rosii, niste dracusori, un ingeras al iadului (cu aripioare rosii), cateva vrajitoare, o mumie infasurata in feșe capsate, cateva „țâgănci”, un batman si cativa dracula, un arab pe nume Fernando, o piele rosie, si doi presedinti foarte tepeni, patrunsi de importanta functiei. Eu am fost in juriu, si am ales cu greu doar patru castigatori dintre atatea mutrisoare haioase. Ziceti si voi:

Daca v-au placut astea, mai gasiti si altele aici.

Tags: , ,

2 Responses to “Haloin de Dambovita” Subscribe

  1. Gilbert 02/11/2010 at 11:27 #

    Superb! Impresionant. Spun asta abia acum, după ce am văzut cum e chestia cu haloinu' de pe-aici. Că altfel…

    • Dollo 02/11/2010 at 11:06 #

      Da, m-am gandit la tine cand am aprins un dovleac acolo 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.