Paduchii din Epoca de aur

Se cheama „head lice” si au emigrat si ei in Canada, dupa o viata mai buna

Citesc pe blogul Omului de piatra ca juniorul lui are paduchi in clasa. Adica, evident, copiii din clasa juniorului au paduchi… pe cap. Daca nu facem pe mironositele ne vom aminti ca toti am avut paduchi in copilarie, sau macar niste oua din alea incapatanate, lipite de firul de par, pe care tot gazul din lume nu le convingea sa se desprinda. Mie una imi miroase si acum a gaz si ma ustura pielea capului cand imi amintesc de clasa a 4-a. Si eram la Bucuresti, in plina Epoca de aur. Deci n-ar trebui sa fie de mirare ca citesti asta si in secolul 21, pe un blog, nu?

Da, secolul e bun, dar paduchii se cheama „head lice”, iar Epoca de aur e in alta parte, acolo unde romanii se duc ca sa traiasca mai bine: in Canada. Pesemne ca si paduchii fac la fel, au emigrat si ei dupa un trai mai bun.

Etichete: , ,

One Response la “Paduchii din Epoca de aur” Subscribe

  1. Gilbert 04/10/2010 at 13:52 #

    Mişto spus. Dollo zice bine. Da, pesemne că şi păduchii s-au săturat de nenea Boc…

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.