Placinta cu mere si nuci

Placinta cu mere fara nuca e ca piftia fara usturoi sau nunta fără lăutari :)

Placinta cu mere fara nuca e ca piftia fara usturoi sau nunta fara lautari. Acum, ca v-am facut pofta, sa va spun si cum o face mama 😛

Normal, rade merele, toaca nucile, intinde foile, infasoara, pune-n tavi si baga totul la cuptor. Dar…

Cantitati: 2 kg de mere, 250 de grame miez de nuca, o cana cu zahar, faina, scortisoara, ulei, bors (!), pesmet.

Procedura: pentru foile de placinta se amesteca 500 de grame de faina cu o solutie formata din 100 ml de ulei, 100 ml de bors si 200 de ml de apa (amestecate un pic pe foc inainte). Daca nu aveti bors puteti sa folositi si otet, dar in cantitate mai mica. Ii puneti un praf de sare, amestecati, framantati si puneti la frigider pentru vreo jumatate de ora.

In timpul asta radeti merele (de preferat curatate de coaja si de samburi, daca nu vreti sa-i gasiti in interior) pe care apoi le amestecati cu zaharul. Nu e musai sa puneti o cana, puteti pune si mai putin, daca va place ca umplutura sa fie mai acrisoara. Oricum, gustati merele dupa ce le amestecati cu zaharul. Adaugati si un pliculet de zahar vanilat. Cand zaharul se topeste merele vor fi lasat un suc foarte bun de baut. Pentru ca merele rase vor fi stoarse inainte de a fi infasurate in foi.

Nucile se taie marunt sau mai mare, dupa gust (mie imi place sa fie mai mari, ca sa le simt in umplutura), si se amesteca cu o lingurita de zahar si de praf de scortisoara.

Coca deja racita si odihnita se scoate din frigider si se portioneaza astfel incat sa va iasa cel putin sase-sapte foi din ea. Intindeti foile si inainte de a asterne pe ele umplutura de mere ungeti foaia cu ulei ca sa nu se crape in cuptor. Deasupra stratului de ulei presarati pesmet si abia apoi intindeti merele si le presarati cu nuci.

Dupa ce umpleti si rulati fiecare foaie, le asezati pe rand intr-o tava de aragaz si o bagati in cuptorul incins inainte la 240 de grade.

Placinta sta in cuptor cam trei sferturi de ora, pana cand vedeti ca se rumeneste usor. Cand o scoateti afara stropiti marginile cu putina apa, ca sa nu se intareasca si sa fie de neinghitit, apoi acoperiti toata tava cu o folie de plastic si un servet gros. O lasati asa la sauna vreo 15 minute, apoi puteti s-o taiati.

Cum va spuneam la inceput, o muscatura de placinta de mere cu nuci va ameteste papilele cu aroma de mere coapte, scortisoara si nuca tare, dar va poate da si sageti otravite, pornind din maxilare pana in creier, daca n-ati mai trecut demult pe la dentist.

Dar, luati repede si o gura de must dupa placinta, si veti simti ca a venit toamna.

Tags: , , , , ,

5 Responses to “Placinta cu mere si nuci” Subscribe

  1. Oana B. 04/10/2010 at 01:55 #

    Bine mai era cand munceam la acelasi birou si se bucurau si papilele mele de bunatile mamei tale…

    • Dollo 04/10/2010 at 13:13 #

      Am ajuns la momentul in care ar fi suficienta propozitia „bine era cand munceam la acelasi birou”. Curand cred ca vine „bine era cand munceam” :))

  2. Xanaxdu 04/10/2010 at 15:15 #

    Of, Dollo, de obicei ma fortez sa nu citesc retete pe net (cu atit mai putin ale tale), ca nu am fost si nu voi fi niciodata o gospodina (pot rata si cele mai simple chestii). Dar azi am facut greseala, si acum nu mai am stare pina nu merg la bufet sa imi iau ceva dulce, care evident nu imi va satisface pofta de placinta cu nuci si mere, si va trebui sa mai maninc inca ceva dulce ca sa compensez, si tot asa…Esti deci direct raspunzatoare pentru toate esecurile mele in domeniul dietelor si a alimentatiei echilibrate…Uf, ce bine e ca am gasit acarul Paun

    • Dollo 04/10/2010 at 16:11 #

      Eh, o placinta cu mere ca asta se face o data pe an. Mama mai face una cu dovleac, cam prin aceeasi perioada, si gata, dupa asta intram in iarna cu cozonaci, cornulete (tot cu nuca) si alte chestii. Deci o data pe an poti sa faci o exceptie si sa mananci sau chiar sa incerci sa faci reteta. Eu am contribuit ceva la ea, ieri, si poti sa spun ca nu e asa greu, si nici eu nu sunt gospodina, cred ca e evident asta 🙂

  3. Xanaxdu 04/10/2010 at 21:33 #

    corectie: 'al alimentatiei echilibrate'

    Te rog, nu mai insira vorbe despre placinte, cozonaci, cornulete, ca acum deja e grav, trebuie sa merg la cofetarie…

    Nu, tu chiar nu intelegi: eu sint antitalent in bucatarie (singurul succes recunoscut este Tiramisu – pe cit e de buna, pe atit e de 'idiotproof') – noroc ca omul meu mai gateste, altfel am trai numai din conserve si semipreparate…

Leave a Reply

Oldies but goldies

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.