Viata de homeless in Canada

O radiografie excelenta a traiului pe strazi in Vancouver, facuta de un ziarist care a intrat in raiul canadian in slip, cautand mancare si haine gratis

Vancouver, cel mai bun oras din lume in care poti sa traiesti. Un ziarist a facut un experiment, ca sa probeze renumele asta. S-a aruncat in apa inghetata a oceanului si a „intrat” in Vancouver in slip, la zer0 grade, incercand sa afle de la trecatori unde poate gasi „free food and clothes”. A ajuns sa traiasca pe strazi, sa se drogheze si sa „beneficieze” de toate lucrurile minunate care se pot gasi in gunoaiele canadiene. A facut o radiografie excelenta a sistemului canadian de asistenta a oamenilor strazii, culminand cu un scurt interviu cu primarul din Vancouver care a castigat alegerile chiar cand ziaristul nostru facea filmul. Promisiunea primarului in noaptea alegerilor: „Vom rezolva problema oamenilor strazii. Nu vor mai fi oameni ai strazii in Vancouver!”. Yeah, right! Intretinerea unui om al strazii costa anual orasul Vancouver 75.000 de dolari, cica, in timp ce venitul mediu al unui canadian care munceste ar fi de 28.000 de dolari.

Va recomand sa aveti rabdare si sa urmariti toate cele sapte episoade ale documentarului. Primul v-ar putea face o impresie superficiala 🙂 Le gasiti aici.

P.S. Am ajuns la filmele astea gratie romanului convins recent ca acolo in Canada e cel mai bun loc de pe pamant in care sa traiesti 😉

Etichete: , ,

6 comentarii la “Viata de homeless in Canada” Subscribe

  1. Gilbert 23/10/2010 at 08:51 #

    Oare cum ar fi dacă tipul ar reedita isprava şi la Bucureşti? 😛

    Şi cât dă Oprescu şi ai lui pentru oamenii străzii?

    • Dollo 23/10/2010 at 12:53 #

      Cred ca ar putea sa fie un pic mai cald la Bucuresti :)) Apoi, daca nimereste iarna gaseste niste containere instalate la Spitalul Municipal, la initiativa lui Oprescu. In rest, Bucurestiul nu are azile de noapte, doar niste servicii oferite de diverse ONG-uri. De multi ani se discuta despre asa ceva, dar ca de obicei am ramas cu discutiile. Statul nu are cladiri pentru asa ceva, ca le face cadou bisericii 😉

  2. xanaxdu 23/10/2010 at 16:00 #

    m-am uitat la filme (pe srite): copilul increzut, rasfatat si plin de el vrea sa dovedeasca un punct de vedere, ocazie cu care face tot felul de giumbuslucuri jurnalistice ('vreau clase de yoga','nu port decit haine de firma', etc). Mi s-a parut extrem de regizat si putin credibile unele chestii (in 90% din cazuri mai era cineva cu el sa filmeze). Intr-un cuvint, nu m-a prea convins filmuletul, pe ideea ca prezenta destul de unilateral problema, si oarecum dispretuitor atit fata de homelesi, cit si fata de serviciile sociale. O problema care clar nu e explicata este 'cum' ajunge cineva homeless, Normal ca puiului de capitalist rasfatat, cu apartament in zona cea mai scumpa din Vancouver nu ii convine sa intre in detalii legate de societatea de consum (pe care o reprezinta el si parintii lui well off), si sa explice cum 'addiction' incepe de la faptul ca iei o doza ca sa scapi din lumea cu care nu prea te poti identifica.

    Uite aici un documentar mult-mult mai profesionist despre drogatii din Vancouver. Cei care l-au facut au avut o cu totul alta agenda: nu sa judece faptul ca prea multi bani merg pe homeless people, ci sa faca preventie in folosirea drogurilorintre tineri. Mult mai realist si mai impresionant:

    https://www.youtube.com/watch?v=WTH1rbTeqyg

  3. xanaxdu 23/10/2010 at 16:13 #

    …am uitat sa spun, e o serie de filme, linkul meu era doar la primul

    • Dollo 24/10/2010 at 13:51 #

      Huh, da, documentarul propus de tine e mult mai realist. Celalalt pare un soi de sf pe langa asta 🙂 Totusi, nu cred ca putem nega ca exista chiar si acele facilitati prezentate ironic de tipul din primul documentar. Da, putem sa-i reprosam primului autor maniera pamfletara in care a facut filmul, dar intr-o oarecare masura a surprins si el o bucatica de adevar, apropos de dependenta aia. Dependenta pe care nu o neaga nici cei din al doilea documentar. Sa luam de exemplu cazul femeii din partea a 3-a, care spune ca in cea mai proasta zi face 10 dolari/ora din cersit, iar in cea mai buna aduna 600 de dolari pe zi. Sunt o gramada de bani pe care chiar ea admite ca-i pierde pe droguri. Nu stiu cat e vina sistemului si cat e vina individul ca nu se salveaza. Probabil ca asta e cel mai groaznic scenariu in care poti afla ca de fapt nimeni nu „tine cu tine” in orice lume te-ai afla. Esti singur si doar de tine depinde tot ce faci ca sa-ti fie bine sau nu.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Bune de citit: 18-24 octombrie 2010 | Dojo Blog - 25/10/2010

    […] Viaţa de homeless in Canada – faţa nevăzută a oraşului, un documentar-serial ce merită vizionat. […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…