Activia de la coada vacii

„Ugerul spune tot despre sănătatea vacii”, zice fermierul Vilmos Kustora din Covasna, care a pipăit multe ugere - cu sau fără ghilimele - la viața lui

Vacile nu sunt mov, n-au nici nume exotice, nu sunt distrate de bucatari care le trec pe la bot platouri cu salate picante. Nici vreo mătușă expertă nu gustă din iaurt, ca să-l decreteze „prea bun, prea ca la țară!”. Uitați tot ce ați văzut până acum în materie de reclame la lapte sau iaurt, puneti-vă cizmele de cauciuc și hai în Covasna, la ferma Cerbul, a lui Vilmos Kustora.

Acest text poate contine dâre de reclama la lapte si produse din lapte (praf) Danone 🙂

Domnul Vilmos e un bărbat falnic, pentru cei 56 de ani ai lui, și poartă pălăria verde, de vânător la fel de mândru ca pe vremea când „căprioarele cu două picioare” alergau după Toyota lui Land Cruiser. Râde la glumele lui cu pofta cu care dă pe gât păhărelele de pălincă și nu se sfiește să se declare sub papucul nevestei, chiar dacă doamna Kustora, timidă și zâmbitoare, îl privește tăcută de lângă soba de teracotă din biroul fermei. Așa ținut sub papuc Vilmos zice că a pipăit la viața lui multe ugere, si cu ghilimele și fără, pentru că asta e principala grijă pe care trebuie s-o ai într-o fermă de vaci: „ugerul spune totul despre sănătatea vacii!”, decretează Vilmos.

Cerbul nu vorbește ungurește

Ferma Cerbul e așezată într-o vale în care covăsnenii se întrec în cultivarea cartofului. Ocupă fostul CAP din comuna Brateș, satul Telechia. 99% unguri, restul români. Și totuși ferma se numește Cerbul, și nu Szarvas (adică cerb pe ungurește), cum i-au reproșat liderii UDMR lui Vilmos, că nu și-a botezat afacerea. Are acum 200 de vite, din care 130 contribuie zilnic cu 2000 de litri de lapte pentru fabrica Danone din București. Vilmos se mândrește că e fruntaș la calitatea laptelui între cele 90 de ferme cu care lucrează liderul lactatelor din România.

Fost mecanic șef la fabrica de nutrețuri combinate din zonă, Vilmos s-a apucat în 1991 de afaceri cu lemn. Avea gater și exporta lemn în multe din țările din care importă azi România mobilier. Dar, așa erau vremurile atunci. Ungurul nu se sfiește să-și recunoască măiestria și în devalizarea pădurilor. Și atunci a ieșit pe locul 3 în topul național al firmelor, cu exportul de masă lemnoasă. Din lemn și-a luat și Toyota, de altfel.

Vremurile bune s-au sfârșit în 2000, când Cerbul a virat spre creșterea vacilor. „Io mi-s de la țară, tata a crescut vaci, de aia mi-a plăcut și mie să cresc vaci”, explică Vilmos de ce a ales vaca și nu porcul sau oaia. Cu banii de pe ultimele lemne a cumpărat 30 de vițele, 10 vaci, și fostul CAP părăginit. Nici acum nu arată mai bine, dar, după cum ne asigură Bogdan Ioachim, reprezentnatul Danone, exteriorul fermei e ultima grijă a unui fermier. Pe primul loc stau grija și hrana pentru animale, sala de muls și traseul laptelui de la uger până la cisterna fabricii. Asta face laptele conform cu normele europene, calitate pe care bate monedă orice fabrică de lactate cu pretenții.

Calea laptelui perfect, duce spre vest

La asta Cerbul stă bine, iar Vilmos e lăudătorul principal al lui Danone, pentru că dacă n-ar fi fost procesatorul ăsta, el ar fi așteptat și azi bani de la SAPARD, de unde zice că tocmai a luat o țeapă de 10.000 de euro. Cam cât l-ar fi costat șase vaci Holstein sau șapte Bălțate românești.

Danone și feciorul cel mare au fost cei care l-au dus pe Vilmos pe calea laptelui perfect: „Feciorul cel mare a făcut liceul în SUA, și când s-a întors în țară nu au vrut să-i recunoască diploma. Așa că a făcut facultatea la Debrecen, unde ăia au recunoscut diploma. Când a venit înapoi, noi dădeam lapte la Covalact. Dar plăteau greu, târziu, nu eram așa mulțumiți. Feciorul a zis să mergem la un procesator mare, serios. Atunci ne era frică de Danone, la toți fermierii, că avea pretenții prea mari. Dar ne-au ajutat să le îndeplinim, și acum nu ni se mai pare deloc greu”.

De unde la început avea 32 de salariați, acuma face toată treaba cu opt oameni. În care include și familia. Un salariu la coada vacii? 2.000 de lei net, zice Vilmos.

Danone l-a ajutat cu 75.000 de euro ca să-și modernizeze ferma, să amenajeze o sală de muls și să cumpere un tanc de răcire în care ține laptele la temperatura optimă până vine cisterna să-l colecteze. „A fost ca un fel de credit fără dobândă. Credeți că e puțin lucru? Nu e, pentru că nu influențează prețul laptelui. Programul ăsta cu care ne-a ajutat Danone – s-a numit „spre vest” anul trecut, și acuma îi zice „ricing vest” – a fost mană cerească pentru noi, fermierii”, explică Vilmos în zâmbetele generale.

Reprezentantul Danone explică apoi că mecanismul care l-a ajutat pe Kustora se numește „Reaching west” și a fost demarat în 2005, special pentru a-i ajuta pe fermieri să îndeplinească condițiile de igienă și calitate a laptelui. Programul constă în plata în avans a laptelui, către fermieri, pentru a-i ajuta să facă investiții în modernizarea fermelor.

Ce mulge statul? Birocrația

Dacă Danone a investit peste 4 milioane de euro în acest proces de securizare a traseului laptelui între ferme și fabrica de la București, nu același lucru se poate spune despre statul român. Vilmos, care a făcut liceul în limba română, vorbește bine românește și zice că se înțelege mai bine cu românii decât cu ungurii – deși toți angajații lui sunt maghiari – e supărat foc pe stat și în special pe funcționarii Direcțiilor agricole. „Ne e frică să accesăm fonduri europene, cum ni se tot spune la televizor. Pentru că trebuie să dai șpagă peste tot, și birocrația e prea mare. Mai bine fac singur sau cu procesatorul, decât să mă duc cu căciula în  mâini la funcționarii de la direcțiile agricole. Păi ce fac oamenii ăia toată ziulica, la birouri? Eu am dat 10.000 de euro consultanță la o firmă care a zis că mă ajută să iau fonduri de la SAPARD, și m-au păcălit. Funcționarii statului trebuia să ne ajute, gratis, să ne facă proiectele la cheie și noi să le implementăm. Or ei stau degeaba, și acuma se vaită de salarii. Păi să se vaite, că nu muncesc ca mine, și sâmbăta, și duminica. Vaca mănâncă, nu face pauză de week-end”.

Vilmos e supărat și pe subvențiile de stat la litrul de lapte, care anul ăsta nu s-au mai dat. Nu că până acum ar fi fost date pe criterii corecte. Zice Vilmos: „păi s-au îmbogățit toti șefii de laboratoare unde se făcea analiza laptelui. Legea zicea că primesc subvenție 0,30 bani la litrul de lapte fermierii care au lapte conform cu normele europene. Cu șpagă rezolvai la laborator și toți aveau laptele conform, și primeau subvenție. Or nu era așa!”.

Și vaca?

Dacă vă întrebați unde e vaca în toată povestea asta, e timpul s-o vedem. Cum vă spuneam la început, nu e deloc așa cum o vedeți la tv, veselă sau zurlie, în reclame. E blajină, cu o privire… bovină, un pic speriată de blitzuri, dar altfel calmă, înfiptă cu ugerul în instalația mecanică de muls. Pe jos nu e farmacie, dar nici laptele nu vede pe unde calcă vaca. E preluat din uger, trimis prin niște țevi în tancul de răcire, de acolo în cisterna fabricii și abia la București vede lumina neoanelor, în laboratoarele unde i se decide soarta: tu rămâi lapte, tu treci la Activia, tu la Actimel, tu la Casa bună…

Nici Vilmos nu-si vede produsul finit, pe care-l vinde către Danone cu 1,30 lei pe litru. E loc și de mai bine, dacă ar primi 1,50 lei ar zice ca Dumnezeu e ungur. Dar atâta vreme cât ajutor din altă parte nu primește, nici nu crâcnește. Prețul actual abia îl ajută să iasă pe zero cu cheltuielile și câștigul. O vacă Bălțată românească sau Holstein, cum are Vilmos, mănâncă zilnic vreo 40 de kg de furaje (1,50 lei /kg cu TVA) și dă doar 32 de litri e lapte în medie (1,30 lei litrul). Deci, la o socoteală sumară, vaca produce mai puțin decât mănâncă. „Anul ăsta a fost cel mai prost de când cresc io vaci!”, se plânge Vilmos.

Dacă v-a plăcut de Vilmos Kustora, cumpărați produse Danone, ca să-i asigurați Cerbului piață de desfacere. Dar și dacă vă place altă firmă de lactate, tot nu e rău. Important e, spun procesatorii, să nu consumați lapte neverificat, care vă poate transmite boli dintre cele mai grave, de la o vacă necontrolată de veterinar. Tuberculoza ar fi una dintre ele.

65% din laptele produs în România acum e conform cu normele europene, zice Vilmos. Numai 20% din laptele produs în România ajunge în unitățile de procesare, completează Bogdan Ioachim, reprezentantul Danone. Poate de asta și stă România la coada vacii în clasamentul consumatorilor europeni de iaurt, de exemplu:

5kg/cap de român/an,

18kg/cap de bulgar/an,

12 kg/cap de ungur/an,

13 kg/cap de ceh/an și

40 kg/cap de francez/an.

Voi de unde cumpărați laptele sau iaurtul?

Etichete: , , , , , ,

22 comentarii la “Activia de la coada vacii” Subscribe

  1. Catalin Cindea 18/11/2010 at 15:19 #

    interesant si articolul asta, ce zici? Nu stiu cum se face ca amandoua ati scris in acelasi timp despre aproximativ acelasi lucru si in aproximativ aceeasi ordine de idei… 😀

    http://www.zf.ro/companii/viata-la-tara-cum-se-fa

    • Dollo 18/11/2010 at 15:30 #

      Poate pentru ca am fost in „aproximativ” acelasi timp acolo? 🙂

  2. Daniel 20/11/2010 at 15:32 #

    Dollo ce sa zic…….si Teo a facut reclama pt Danone……si a ajuns parlamentar !!! Viata dulce, griji ioc, imunitate parlamentara – poti sa faci vrei, inclusiv sa calci oamenii pe trecerea de pietoni, si sa nu mai zic de bani………daca-ti iese pasienta, te-ai scos !!! Si atunci clar se rezolva de la sine si contractul cu Orange !!! :))))))))

    Revenind la articol am o nedumerire .

    in final reprezentatul D zice asa : "Numai 20% din laptele produs în România ajunge în unitățile de procesare, completează Bogdan Ioachim, reprezentantul Danone", iar mai apoi la comentariul #3 il citezi din nou pe reprezentantul D care de asta data zice : "Reprezentantul Danone zice ca toate produsele lor sunt din lapte proaspat, 95% colectat din tara. "

    Deci ?

    • Dollo 21/11/2010 at 14:59 #

      Deci ce?
      El se referea la 20% din intreaga cantitate de lapte produsa in Romania. Adica 80% se consuma, se vinde in piete, direct de catre micii producatori, pesemne. Cred ca nu ai inteles ca ei colecteaza 20% din intreaga cantitate…ca doar nu sunt ei singurii procesatori.Apoi, la comentariu era vorba despre cat din laptele procesat de Danone provine din Romania, adica 95% dupa cum sustine acel personaj. Si acel lapte e proaspat, pentru ca il colecteaza zilnic de la ferme. Ce fac ei cu el mai departe (inclusiv lapte praf) probabil ca e obiectul unui alt reportaj in fabrica.

  3. florin 24/02/2011 at 18:34 #

    Pentru Berenger

    Laptele praf este lapte pasterurizat sau nu, care este deshidratat, deci se pare ca nu stii procesul de obtinere a laptelui praf.
    La procesare se face separarea dintre grasimea laptelui si inca un element din lapte si ulterior se adauga grasime. Daca vrei sa faci lapte degresat, nu mai pui, daca vrei iaurt, tre sa adaugi… etc…. Te-ai prins tu, esti baiat destept.

  4. adrian 20/02/2013 at 22:24 #

    Credeti ca danine isi permite sa dea mai mult pe laptele praf decat pe laptele de vaca? Faceti si voi un simplu calcul si trageti o concluzie. E foarte usor sa ne dam cu parerea despre lucruri de care nu avem habar.

Trackbacks/Pingbacks

  1. “How It’s Made” românesc sau Cum se fabrică iaurturile: în vizită la fabrica Danone [#launiaurt] « Denisa Bârgău - 27/02/2012

    […] şi la Dollo un reportaj făcut la una dintre cele 69 de ferme care vând laptele către Danone: Activia de la coada vacii. Tweet   14 […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.