Ce-i deranjeaza pe straini la Bucuresti

Oprescu le-a povestit ambasadorilor europeni ce proiecte marete de infrastructura are primaria, iar ei l-au intrebat ce face cu maidanezii si cu poluarea

Primarul Oprescu a luat ieri un pranz „de lucru” cu ambasadorul Frantei la Bucuresti. La masa s-a intamplat sa fie si alti colegi de-ai domnului Henri Paul, de prin Portugalia, Danemarca, Cipru, Slovacia, Grecia, Irlanda, Ungaria, Italia, Belgia, Finlanda, Spania, Olanda, Germania, Austria. Niste europeni. Si despre ce credeti ca au discutat?

Pai domnul Oprescu le-a povestit despre planurile marete pe care le deruleaza primaria. Citez din comunicatul primariei: „reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor preluate de Municipalitate, statia de epurare a apelor uzate de la Glina, Pasajul Basarab, Pasajul suprateran Pipera, Stadionul National, dar si alte mari proiecte de infrastructura”. Adica le-a povestit despre acelelasi proiecte despre care le-or fi povestit, la vremea lor, si primarii Basescu sau Videanu (mai putin partea cu spitalele, care e o tusa personala a lui Oprescu). Cum ne-am saturat noi sa auzim de ele, asa s-or fi saturat si strainii.

Apoi, zice acelasi comunicat „Primarul General a cerut sprijinul tarilor U.E.  reprezentate in ceea ce priveste realizarea unor parteneriate in sistem public-privat tinand cont de faptul  ca urmeaza un an dificil din punct de vedere economic”.
Buuun. Si ce credeti ca i-au raspuns ambasadorii? Tot comunicatul spune: „In timpul pranzului, Sorin Oprescu a raspuns intrebarilor ambasadorilor prezenti referitoare la Millenium Building (cladirea pentru care un investitor strain, care a dat spaga la primarie, se judeca cu Catedrala catolica Sfantul Iosif, de vreo cinci ani), situatia cainilor comunitari sau a nivelului poluarii fonice din Capitala, subliniind ca aceste teme reprezinta prioritati pe agenda sa”.

Ca sa ne lamurim: Oprescu le-a desenat aceleasi proiecte pe care le-au mai colorat si altii inaintea lui, dar care ii ajuta pe expatii din Romania putin spre deloc. Trebuia sa le mai spuna si despre autostrada zburatoare si SF-ul era complet. (iar prin SF nu ma refer la studiu de fezabilitate;) Iar ei, strainii, l-au intrebat: ok, coane, e frumos sa faceti poduri, pasaje, e buna si infrastructura, noi am descoperit-o cu vreo suta de ani inaintea voastra, dar facem si noi ceva cu cainii aia de pe strazi? cu poluarea? daca dam o spaga la matale, ne asiguri ca putem sa ne punem si ditamai zgarie noru unde vrea muschiu nostru?

Ma intreb, daca n-ar fi venit Brigitte Bardot la Bucuresti de vreo doua-trei ori, si nu l-ar fi impiedicat nimeni din „lumea civilizata” pe Basescu sa eutanasieze maidanezii, prin 2000, despre ce mai vorbeau azi ambasadorii cu Oprescu, la o maslina?

Tags: , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.