Ce-i deranjeaza pe straini la Bucuresti

Oprescu le-a povestit ambasadorilor europeni ce proiecte marete de infrastructura are primaria, iar ei l-au intrebat ce face cu maidanezii si cu poluarea

Primarul Oprescu a luat ieri un pranz „de lucru” cu ambasadorul Frantei la Bucuresti. La masa s-a intamplat sa fie si alti colegi de-ai domnului Henri Paul, de prin Portugalia, Danemarca, Cipru, Slovacia, Grecia, Irlanda, Ungaria, Italia, Belgia, Finlanda, Spania, Olanda, Germania, Austria. Niste europeni. Si despre ce credeti ca au discutat?

Pai domnul Oprescu le-a povestit despre planurile marete pe care le deruleaza primaria. Citez din comunicatul primariei: „reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor preluate de Municipalitate, statia de epurare a apelor uzate de la Glina, Pasajul Basarab, Pasajul suprateran Pipera, Stadionul National, dar si alte mari proiecte de infrastructura”. Adica le-a povestit despre acelelasi proiecte despre care le-or fi povestit, la vremea lor, si primarii Basescu sau Videanu (mai putin partea cu spitalele, care e o tusa personala a lui Oprescu). Cum ne-am saturat noi sa auzim de ele, asa s-or fi saturat si strainii.

Apoi, zice acelasi comunicat „Primarul General a cerut sprijinul tarilor U.E.  reprezentate in ceea ce priveste realizarea unor parteneriate in sistem public-privat tinand cont de faptul  ca urmeaza un an dificil din punct de vedere economic”.
Buuun. Si ce credeti ca i-au raspuns ambasadorii? Tot comunicatul spune: „In timpul pranzului, Sorin Oprescu a raspuns intrebarilor ambasadorilor prezenti referitoare la Millenium Building (cladirea pentru care un investitor strain, care a dat spaga la primarie, se judeca cu Catedrala catolica Sfantul Iosif, de vreo cinci ani), situatia cainilor comunitari sau a nivelului poluarii fonice din Capitala, subliniind ca aceste teme reprezinta prioritati pe agenda sa”.

Ca sa ne lamurim: Oprescu le-a desenat aceleasi proiecte pe care le-au mai colorat si altii inaintea lui, dar care ii ajuta pe expatii din Romania putin spre deloc. Trebuia sa le mai spuna si despre autostrada zburatoare si SF-ul era complet. (iar prin SF nu ma refer la studiu de fezabilitate;) Iar ei, strainii, l-au intrebat: ok, coane, e frumos sa faceti poduri, pasaje, e buna si infrastructura, noi am descoperit-o cu vreo suta de ani inaintea voastra, dar facem si noi ceva cu cainii aia de pe strazi? cu poluarea? daca dam o spaga la matale, ne asiguri ca putem sa ne punem si ditamai zgarie noru unde vrea muschiu nostru?

Ma intreb, daca n-ar fi venit Brigitte Bardot la Bucuresti de vreo doua-trei ori, si nu l-ar fi impiedicat nimeni din „lumea civilizata” pe Basescu sa eutanasieze maidanezii, prin 2000, despre ce mai vorbeau azi ambasadorii cu Oprescu, la o maslina?

Etichete: , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.