Ce sa nu faci la volan

Soferul de taxi asculta radio Trinitas si putea de trasnea a transpiratie. Avea masina plina de iconite, barba carunta si par slinos strans in coada.

Am nimerit azi – la intoarcere din excursia de pe Valea Prahovei – intr-un taxi al carui sofer asculta Radio Trinitas, avea interiorul masinii plin cu icoane, iconite, amulete, matanii si, piesa de rezistenta: putea de trasnea a transpiratie. Asa de rau ca mi-a ramas in nari mirosul ala iute si dupa ce am coborat din taxi. Vineri, la dus, am mers cu un taximetrist care a vorbit aproape toata cursa la telefon cu unul caruia ii spunea „tizule”. Si nu avea hands free, sa ne intelegem.

In timpul cursei ma gandeam cat de socat ar fi omul daca i-am spune sa traga pe dreapta si sa coboram, pe motiv ca nu ne simtim in siguranta in taxiul lui. Daca eu cand conduc nu vorbesc la telefon, nu vad de ce mi-as pune viata in pericol circuland cu un taximetrist care are prea mare incredere in instinctele sale. Dar n-am coborat, pana la urma. Era prea mare tevatura si oricum intarziam.

In cazul astuia nespalat de azi, iar nu stiu cum s-ar fi putut proceda. I-am simtit duhoarea inca de cand a pus bagajele in portbagaj. Sa-i fi zis de atunci sa le dea jos ca nu ne mai suim la el in masina? Ar fi zis ca suntem fitosi. Nu stiu daca era din cauza caldurii (avea totusi un tricou cu maneca scurta) sau din convingeri religioase (purta barba si un par carunt si slinos strans in coada, moda calugareasca). Cert e ca in cazul lui as fi simtit nevoia de cateva reclame aditionale asteia descoperita la Beranger.

A, si mergea cu geamul din stanga lasat, cu cotul scos pe jumatate afara, astfel incat sa lase sa ne parvina noua, pasagerilor, in masina, intreaga aroma astringenta a subtiorii sale, cu siguranta, paroasa.

Etichete: , ,

4 comentarii la “Ce sa nu faci la volan” Subscribe

  1. Béranger 15/11/2010 at 03:33 #

    Iaca:
    http://img224.imageshack.us/img224/9202/spalatezk

  2. laura 15/11/2010 at 12:57 #

    cred ca am nimerit si eu taximetristul ala cu iconite… grrrrr..groaznic a fost. m-a indispus toata ziua . uf, nu vreau sa imi amintesc

    • Dollo 15/11/2010 at 14:34 #

      Beranger – asta ar merita lipita in multe locuri prin Romania
      Laura – da, e de la firma Aris sau asa ceva
      Xanaxdu – si eu eram de principiul asta, pana cand am reclamat un taximetrist care n-a vrut sa ma ia tocmai pentru ca era cursa scurta (in capul lui). L-am reclamat si la primarie, si la dispecerat. Concluzia: ambele „foruri” mi-au zis ca e cuvantul meu impotriva cuvantului lui (cu divagatia initiala in care firma a incercat sa ma imbuneze, spunandu-mi ca ii fac rau bietului om, il las fara loc de munca, bla, bla), si nu s-a luat nicio masura. Ba eu m-am enervat si mai mult, la diverse perioade de timp distanta, cand am primit raspunsurile la reclamatii. Atunci am decis sa-mi iau masina. Si platesc ratele si acum :))

  3. Xanaxdu 15/11/2010 at 14:07 #

    Dollo, daca era taxi de firma, si nu un tip independent (nu stiu cum e moda la Bucuresti), solutia e simpla: iei numarul masinii si il reclami la dispecerat: ca umbla cu telefonul la ureche, sau ca nu se spala. Nu e sigur ca isi va schimba comportamentul in nici unul din cazuri, dar macar te racoresti tu.

    Am luat cindva taxiul in Budapesta – fusesem la un prinz in afara firmei si ma grabeam inapoi. Recunosc ca distanta era relativ scurta (vreo 10 minute de mers pe jos), dar erau 40 de grade si nu ma simteam bine din cauza caldurii. Notez ca traseul cu taxiul era mai lung (tot vreo 10 minute), din cauza sensurilor unice si a semafoarelor. Taximetristul a pufait si bombanit tot drumul, cum ca de ce nu am mers pe jos, samd (probabil era si el exasperat de caldura). Cind am coborit, i-am luat numarul si l-am reclamat la firma – care are dispecerat unde poti vorbi in Engleza, si de ani de zile primeste titlul de cea mai buna firma de taxi din Budapesta. Initial mi-a fost rusine (ah, sfinta educatie cu 'sa nu faci rau nimanui'), in plus e greu la virsta asta de spart tiparul comunist in care am crescut cu 'asta e, bine ca s-a terminat/bine ca este si asa, samd'. Dar crede-ma, dupa ce am facut reclamatia, m-am simtit extrem de bine, si cu un 'self-esteem' recuperat.

    Concluzia: oameni buni, RECLAMATI. Ca are succes, ca nu, cred ca e foarte necesar sa ne scuturam de vechile obisnuinte si sa incepem sa strimbam din nas daca serviciul pentru care platim nu corespunde regulilor de minim bun simt.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Hai păpușă sexoasă, bagă!

primaria

Primele victime ale poziționării USR împotriva modificării Constituției sunt propriii consilieri generali din București, hărțuiți grobian de consilierii PSD pe tema „cuplurilor de același gen”. Famiglia tradițională PSD de la Primăria Capitalei îi hărțuiește pe copiii adoptați ai cuplului bisexual USR

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Life’s a bitch, prison bitch

irina-jianu-6-560x419

Irina Jianu, condamnată în lotul „Trofeul calității” alături și pentru Adrian Năstase, ispășește șase ani de pușcărie în închisoarea construită chiar de firma ei, în 2006, la Bacău