Colegii de şcoală ai Cristianei Anghel critică şi ei atitudinea acesteia. „Dacă are o idee şi altul zice altceva, îi declară război. Nu e un model pentru elevi. Un copil, la această vârstă, vede în învăţător un părinte spiritual, se uită la el ca la un reper. Noi trebuie să dovedim un temperament domol, multă îngăduire, nu să dăm cu pumnul în masă”, a spus unul dintre colegii învăţătoarei.
Asta scrie in Adevarul, despre „Cealalta fata a grevistei foamei”. Reporterii s-au straduit sa dea o aparenta de obiectivitate articolului, dar au trantit mucii in fasole cu titlul. Deci copiii nostri nu trebuie sa aiba ca modele oameni bataiosi, care se lupta prin orice mijloace pentru drepturile lor. Copiii au nevoie, cica, de oameni „domoli” care sa nu dea cu pumnul in masa, sa accepte tot ce li se baga pe gat ca niste gaste proaste, pentru ca… asa da bine. „Între 10-14 ani se dobândeşte sentimentul identităţii proprii, este o perioadă foarte importantă pentru copii. Apare labilitatea emoţională şi lupta cu sentimentul identităţii. Un gest extrem al unui învăţător, pe care copiii îl percep ca fiind un gest «altfel», îi marchează şi chiar îi poate traumatiza. Depinde şi de copil” , a declarat Mihail Jianu, expert în psihologia copilului.
Nu stiu care o fi adevarata fata a Cristinei Anghel (daca o avea mai multe), si cat de reala a fost greva ei, dar n-o pot condamna ca si-a cerut drepturile, pentru ca are un proces cu Orange (apropos, Moarte Orange!) si altul cu Inspectoratul scolar. Dimpotriva. Eu as pune-o pe femeia asta sa le predea copiilor ca e important sa lupti pentru ce crezi, nu sa te lasi calcat in picioare de frica sa nu-ti pierzi „buna reputatie” si locul in societate.
Deci, treaba vine acum asa: pentru ca invatatoarea si-a pierdut clasa la care urma sa predea, din cauza grevei, acum cand a renuntat si vrea sa se intoarca se gasesc multi sa deschida gurile. Ca de ce sa mai vina, mai bine murea dracu acolo, pentru cauza lor. Ca acuma locul ei e ocupat de una mai tanara si mai „domoala”, care se poarta mai frumos cu copiii. Nu spune nimeni cum se purta invatatoarea Anghel la clasa, cand preda, dar acum brusc a devenit un pericol pentru educatia copiilor. Parintii n-o mai vor, frate!
Eram tentata sa scriu ca nu-mi vine sa cred ce citesc in articolul din Adevarul. Dar imi dau seama ca asta e Romania. Daca iesi din rand ti se da in cap. Nu te doboara sistemul, iti dau la gioale colegii. Doamne fereste sa-ti treaca prin cap sa-ti ceri drepturile. Mai bine sa ne impreunam mainile si sa ne rugam, sa fim piosi, sa pupam niste moaste si sa asteptam sa fim mantuiti. Ca a noastra va fi imparatia cerurilor!
Nu pot decat s-o felicit pe invatatoarea grevista ca s-a lasat pagubasa si n-a preferat sa moara pentru o societate atat de lasa cum se dovedeste a fi chiar bransa din care provine. Iar pentru dascalii „domoli” n-am decat un mesaj: „Va meritati soarta, ma, blajinilor!”.
"domoli", "miei", "credinciosi"
Nu cumva sa ajunga copiii ca in Franta, unde ies pe strazi la proteste chiar pe langa adulti…
Painea lui Dumnezeu, cu alte cuvinte 🙂
Ar fi tare cucoana sa intre , nu stiu cum, in partidul de la putere, si de acolo in parlament si apoi sa fie partasa la scaderea salariilor si alte mizerii pt jegosii aia de colegi care acum o trateaza in halul asta……..scarbe nenorocite……
Hm, deja ar fi mult prea compromisa asa. Oricum si acum o suspecteaza multi de cabotinism, nu e nevoie sa mai intre si in politica:)
iata ca a intrat..
e doamna senator..
ce mai zici?
Ce-i de făcut? Intrebarea asta a avut mai tot timpul, ca raspuns, la mine, educatie. Acum realizez ca nici macar asta nu se poate. Si nu din lipsa de dascali ci pentru ca parintii prefera varianta de copil-oaie. Parintii pupa icoane si-si vor copiii aidoma.
Nu stiu daca toti parintii prefera varianta asta, dar cred ca nu au sanse sa le ofere altceva copiilor, in actualul sistem.