Salutari din tinutul lui Șoric

Oamenii convietuiesc pasnic cu interlopii, vacile si Ceahlaul. Politia, mai activa de la asasinat, e doar mai prezenta pe strazi, nu si mai eficienta.

Printre interlopi, marari, Șorici, falai si fatuloi, Neamtul isi traieste viata ca si pana acum. Stirile despre asasinatul de la Piatra au fost „breaking” mai mult la Bucuresti. Aici oamenii convietuiesc pasnic cu interlopii, asa cum o fac cu vacile si Ceahlaul. Faptul ca politia a devenit mai activa de la asasinat incoace, n-o face decat mai prezenta (numeric) pe strazi, nu si mai eficienta.

Doamna C. din Piatra Neamt a vrut, de exemplu, sa cumpere lemne pentru iarna. In poarta i-a batut un tinerel cu o duba albastra plina ochi cu busteni proaspat recoltati din vreo padure. Drumurile nemtene sunt in perioada asta pline de masini si carute care cara „aurul verde” de pe munte in diverse hambare, la care da mai mult.

Tinerelul s-a tocmit cu doamna C. pretul a scazut de la 500 de lei la 320, si cand au batut palma, doamna i-a dat banii, iar tinerelul ar fi urmat sa-i descarce lemnele in batatura. I-a cerut inainte o sticla cu apa, si cat doamna C. i-a umplut sticla, amabila, tinerelul dus a fost, cu duba cu lemne cu tot.

Tipete, plansete, 112, mai ia duba de unde nu-i! Doamna C. era de neconsolat. Mai grav era ca la politie nu stia sa spuna decat ca duba era albastra, nu tu numar, nu tu serie de motor. Politita, ca politia, inregistreaza declaratia, si… mai veniti pe la noi. Cand sa iasa din incinta, doamna C., plansa si obosita de atatia nervi, e retinuta de un politist de bine, care o trage de-o parte sa identifice duba intr-o serie de poze din baza de date a politiei. Acolo era si numarul, fireste. Politistul ii da doamnei C. numarul dubei, pe sest, si-i spune: „veniti maine si depuneti alta declaratie, dar sa nu spuneti ca v-am dat eu numarul!”.

Intoarsa acasa cu ceva sperante, doamna C. afla ca tinerelul cu duba a fost identiticat deja de „interlopii” de la carciuma din coltul strazii, care l-au si chemat inapoi cu banii si lemnele. Fratele doamnei C. e cunoscut in zona, si „interlopii” nu voiau sa-l supere. De frica „interlopilor”, tinerelul s-a prezentat in graba, a descarcat lemnele in batatura doamnei C. si conflictul s-a stins.

A doua zi, politia l-a prins pe tinerelul cu duba goala, si a sunat-o degraba pe doamna C. „Doamna, v-am prins hotul, dar fara lemne. Zice ca vi le-a dat, e adevarat?”. Doamna C. L-a iertat pe tinerel, in ciuda politiei. Azi era zi sfanta, „vovidenia”, trebuia sa mearga la cimitir sa aprinda lumananari la morminte.  Deci o zi a iertarilor si impacarilor. Si apoi, nu zice chiar comisarul Șoric, seful politistilor: de ce e rau sa fii interlop?

Tags: , , ,

4 Responses to “Salutari din tinutul lui Șoric” Subscribe

  1. mircea 21/11/2010 at 22:38 #

    🙂 Deduc din articolul tau ca si doamna respectiva face parte din lumea interlopa: si nu pentru ca este sora cui este, ci pentru ca a cumparat marfa de contrabanda. Sau cumva lemnele le-a primit cu factura? TVA platit, marfa provenind dintr-o exploatare forestiera cu acte in regula? Inteleg de ce sefii de post din judet sint solidari cu Toa' lent major Soric. Fac pariu ca daca s-ar desfiinta total politia in zona ar creste eventual numarul accidentelor de circulatie. In rest.. asa cum zici: daca interlopilor le e frica de frate-tu iti vezi lemnele inapoi. Daca nu… politia oricum ridica din umeri…

  2. GeorgeL 22/11/2010 at 02:02 #

    super povestea. :))

    mircea de mai sus e blond?

  3. mircea 22/11/2010 at 02:16 #

    georgel de mai sus e militian?

    • Dollo 22/11/2010 at 13:44 #

      Mircea – Normal ca lemne de contrabanda, ca doar nu crezi ca proprietarii de paduri umbla cu dubele albastre prin judet ca sa scoata un ban cinstit. Cat despre doamna C. nu e interlopa, e pensionara, dar a invatat sa convietuiasca pasnic cu vecinatatile. La fel si fratele ei:) GeorgeL nu e militian, e ziarist 🙂
      GeorgeL – stiu doar ca Mircea e banatean 🙂
      Pentru detalii lamuriti-va reciproc.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.