Cum stati cu aratatorul?

Cine are degetul aratator mai lung ca inelarul e ferit de cancer la prostata. Dimensiunea degetelor arata diverse boli sau ne influenteaza orientarea sexuala

Cercetatorii britanici s-au apucat sa masoare si diferentele dintre degete, si au iesit azi in BBC News cu stirea ca cine are aratatorul mai scurt ca inelarul are mai multe sanse sa se pricopseasca la un moment dat cu un cancer la prostata. Stiu, acuma toti v-ati uitat repede la degetele voastre. Si eu am facut la fel, chiar daca n-am prostata.

Pentru ca de fapt cercetatorii britanici nu sunt primii care se uita la degetele oamenilor. Wikipedia zice ca sunt studii de pe la 1800 care arata diverse predispozitii – si la barbati si la femei – indicate  de lungimea aratatorului.

Mai exact, de vina ar fi nivelul de hormoni cu care copilul se alege inca din viata intrauterina. Asta influenteaza dimensiunea degetelor, dar si diverse alte chestii asociate: boli de inima, obezitate, calitatea spermei, autism, depresie, schizofrenie, orientare sexuala sau diverse inclinatii spre muzica, sport, matematica etc. Deci cine spunea ca mainile vorbesc despre caracterul omului, nu gresea. Dimensiunile degetelor pot arata multe, daca stii sa le interpretezi.

Articolul BBC citeaza ultimul studiu pe tema asta, publicat in Jurnalul britanic de cancer, care spune ca barbatii al caror deget aratator (al doilea) e mai lung decat inelarul (al patrulea) au mai putine sanse sa dezvolte boala. Descoperirea a fost facuta dupa compararea degetelor a peste 1.500 de barbati cu cancer la prostata, cu degetele a 3.000 de barbati sanatosi.

Lungimea degetelor e stabilita in uter, inainte de nastere, si e legata de nivelul hormonilor sexuali. Daca fatul e expus la mai putin testosteron inainte de nastere, capata un aratator mai lung si ar putea fi protejat impotriva cancerului mai tarziu in viata, zic cercetatorii de la University of Warwick si de la Institute of Cancer Research. Unul dintre autori merge chiar mai departe si sustine ca la un moment dat degetul aratator ar putea tine loc de test pentru respectivul tip de cancer, in cadrul unui screening de amploare, in care s-ar tine totusi cont si de istoricul medical al familiei.

O solutie pentru vesnica lipsa de fonduri din sanatatea romaneasca, unde nu exista bani nici pentru o glicemie amarata. E bine de stiut ca poti sa te duci la doctor sa-i arati un deget (decideti voi care;) ) si va pune diagnosticul. Buna ziua domnu doctor! Buna ziua domnu Popescu, ce faceti, cum va mai simtiti, cum aveti azi aratatorul?…

Etichete: , ,

2 comentarii la “Cum stati cu aratatorul?” Subscribe

  1. Béranger 02/12/2010 at 16:56 #

    Mai era unu', Cesare Lombroso, care zicea că citeşte în moaca omului mai multe decât se poate dovedi ştiinţific. Ore a fost cumpărat British Journal of Cancer de către The Sun?

    • Dollo 02/12/2010 at 19:42 #

      Nu stiu, dar altfel cum ar fi devenit cercetatorii britanici asa celebri?

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților