Cum stati cu aratatorul?

Cine are degetul aratator mai lung ca inelarul e ferit de cancer la prostata. Dimensiunea degetelor arata diverse boli sau ne influenteaza orientarea sexuala

Cercetatorii britanici s-au apucat sa masoare si diferentele dintre degete, si au iesit azi in BBC News cu stirea ca cine are aratatorul mai scurt ca inelarul are mai multe sanse sa se pricopseasca la un moment dat cu un cancer la prostata. Stiu, acuma toti v-ati uitat repede la degetele voastre. Si eu am facut la fel, chiar daca n-am prostata.

Pentru ca de fapt cercetatorii britanici nu sunt primii care se uita la degetele oamenilor. Wikipedia zice ca sunt studii de pe la 1800 care arata diverse predispozitii – si la barbati si la femei – indicate  de lungimea aratatorului.

Mai exact, de vina ar fi nivelul de hormoni cu care copilul se alege inca din viata intrauterina. Asta influenteaza dimensiunea degetelor, dar si diverse alte chestii asociate: boli de inima, obezitate, calitatea spermei, autism, depresie, schizofrenie, orientare sexuala sau diverse inclinatii spre muzica, sport, matematica etc. Deci cine spunea ca mainile vorbesc despre caracterul omului, nu gresea. Dimensiunile degetelor pot arata multe, daca stii sa le interpretezi.

Articolul BBC citeaza ultimul studiu pe tema asta, publicat in Jurnalul britanic de cancer, care spune ca barbatii al caror deget aratator (al doilea) e mai lung decat inelarul (al patrulea) au mai putine sanse sa dezvolte boala. Descoperirea a fost facuta dupa compararea degetelor a peste 1.500 de barbati cu cancer la prostata, cu degetele a 3.000 de barbati sanatosi.

Lungimea degetelor e stabilita in uter, inainte de nastere, si e legata de nivelul hormonilor sexuali. Daca fatul e expus la mai putin testosteron inainte de nastere, capata un aratator mai lung si ar putea fi protejat impotriva cancerului mai tarziu in viata, zic cercetatorii de la University of Warwick si de la Institute of Cancer Research. Unul dintre autori merge chiar mai departe si sustine ca la un moment dat degetul aratator ar putea tine loc de test pentru respectivul tip de cancer, in cadrul unui screening de amploare, in care s-ar tine totusi cont si de istoricul medical al familiei.

O solutie pentru vesnica lipsa de fonduri din sanatatea romaneasca, unde nu exista bani nici pentru o glicemie amarata. E bine de stiut ca poti sa te duci la doctor sa-i arati un deget (decideti voi care;) ) si va pune diagnosticul. Buna ziua domnu doctor! Buna ziua domnu Popescu, ce faceti, cum va mai simtiti, cum aveti azi aratatorul?…

Etichete: , ,

2 comentarii la “Cum stati cu aratatorul?” Subscribe

  1. Béranger 02/12/2010 at 16:56 #

    Mai era unu', Cesare Lombroso, care zicea că citeşte în moaca omului mai multe decât se poate dovedi ştiinţific. Ore a fost cumpărat British Journal of Cancer de către The Sun?

    • Dollo 02/12/2010 at 19:42 #

      Nu stiu, dar altfel cum ar fi devenit cercetatorii britanici asa celebri?

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii