De mână, de tipar și de laptop

Mă întreb la ce mi-au folosit toate orele de caligrafie, și toată bătaia de cap cu „să scrieți frumos, copii, că asta vă arată gradul de inteligență!”.

Când l-ați făcut ultima dată pe g mare de mână? Exact! Eu eram gata să-i zic unui copil de clasa 1 că l-a scris greșit, când l-am văzut caligrafiat pe o tăbliță magnetică, prima dată după mai bine de 30 de ani de când l-am învățat și eu, la vremea mea. Mi-am dat seama cu ocazia asta că în ultimii ani am scris tot mai mult „la taste” și tot mai schematic și rapid de mână. Și chiar atunci când am folosit creionul ca să iau notițe, am trasat literele mai degrabă de tipar, decât așa cum le-am caligrafiat în clasele 1-4.

Revelația s-a produs când Iulia, fetița unei prietene, m-a rugat să-i dictez niște litere pe care să le exerseze pe tăblița ei magnetică. La unele nu era sigură, așa că ne mai dădeam cu părere eu și mama ei, despre cum se face câte o literă mai complicată. La G, de la glob, fata ne-a dat clasă la amândouă, pentru că noi nu mai știam cum se scria G mare de mână.

Mă gândeam că nu l-am mai făcut pe G așa (ca în poză) de îndată de am terminat cu orele de caligrafie la școală. Îmi amintesc că atunci aveam două dorințe mari:

– să ne dea voie „tovarășa” să scriem cu pixul (ni se spunea că pixul deformează scrisul, și nu aveam voie să scriem la școală decât cu stiloul sau creionul),

– și să fac literele de tipar, așa cum le scria un vecin care era proiectant, iar scrisul lui era așa de perfect în ochii mei, de parcă ar fi fost trasat cu grila pentru desen tehnic.

În scurtă vreme am uitat de dorințele astea, iar scrisul mi s-a deformat cât să țină pasul cu dictările profesorilor la ore. În facultate s-a schematizat, iar în cei 16 ani de presă a devenit un soi de struțo-cămilă între caligrafia normală și stenografie. Acum folosesc litere de tipar de multe ori în loc de majusculele cârlionțate învățate în clasa 1. Dar cel mai mult scriu… „de laptop”.

Mă întreb la ce mi-au folosit toate orele de caligrafie, și toată bătaia de cap cu „să scrieți frumos, copii, că asta vă arată gradul de inteligență!”. Vax!

Și taman când mă gândeam că sunt nostalgică și depășită, m-a lăsat mama fără replică. La vederea tăbliței de plastic pe care scria Iulia, mama zice: „Ia uite, cică am evoluat! Eu în clasa 1 am învățat să scriu pe tăbliță, cu condeiul. Abia din clasa a doua am avut caiet. Și copiii acum se omoară să scrie tot pe tăblițe!”

Etichete: ,

6 comentarii la “De mână, de tipar și de laptop” Subscribe

  1. Béranger 28/12/2010 at 23:16 #

    În toată şcoala primară am fost frustrat de faptul că nicăieri nu nu s-a făcut un fel de teorie a fonturilor care să precizeze că literele «g» şi «a» (minuscule, de tipar) pot avea două grafii distincte, în funcţie de font (una din grafii seamănă cu literele de mână).

    • Dollo 28/12/2010 at 23:54 #

      Serios? Asta n-am observat…

  2. Béranger 29/12/2010 at 00:21 #

    Ce n-ai observat?! Asta?
    http://twitpic.com/3klf44

    Înseamnă că eu sunt singurul geniu din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Sper să nu sfârşesc la Târgovişte, ca celălalt…

    • Dollo 29/12/2010 at 00:26 #

      In cel mai rau caz… la Brasov, daca nu decizi sa emigrezi pana atunci 🙂 Nu m-a preocupat chestia cu grafia de care zici in scoala generala, sau poate nu-mi amintesc, nu stiu.

  3. Béranger 29/12/2010 at 01:00 #

    Nu, că în curând emigrez la Sibiu, din 24.01.2011 intru în altă colonie de muncă 🙂

    • Dollo 29/12/2010 at 14:09 #

      Sa-ti mearga bine! Sibiul e mai misto ca Brasovul. Parerea mea 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.