Escuir scrie, escuir zișim

Revista aia era numărul din septembrie, numărul de decembrie nu-l aveți? Ce revistă? Esquire, am cumpărat-o acum jumătate de oră. Și care-i problema, nu-i bună?

– Esquire aveți?

– Ce s-avem?

– Esquire, revista…

– Ce revistă?

… după alte câteva încercări, domnul de la chioșcul de ziare din Vitan înțelege ce vreau de la el.

– Aaa, da, am una aici, cu DVD.

– Și ce film are?

– Uite!

Dă la o parte revistele puse deasupra și dezvăluie un DVD cu „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”.

– OK!

O iau, rup plasticul, scot DVD-ul și-l pun în geantă, și rasfoiesc nerăbdătoare revista. Ajunsesem deja la poștă, unde aveam să stau vreo jumătate de oră la coadă, așa că aveam ce citi. După primele secunde mi-am dat seama că revista e din septembrie. Țeapă.

După ce-mi termin treburile la poștă, revin la chioșcul de ziare.

– Revista aia era numărul din septembrie, numărul de decembrie nu-l aveți?

– Ce revistă?

– Esquire, am cumpărat-o acum jumătate de oră, dar era numărul pe septembrie.

– A, da, îmi amintesc. Și, care-i problema, nu-i bună?

– Păi mă înteresează numărul actual, ăla e vechi.

– Și ce, nu e bună?

Decid să nu mă enervez în plus și dau să plec. Omul se uită pe un caiet și strigă după mine:

– Escuir, am cerut Escuir abia ieri, cred că luni mi-o aduce. Dacă treceți p-aci și vedeți că nu e pe masă, întrebați-mă, că singur mi-o aduce!

Dacă nimeriți, așadar, pe la un chioșc de ziare, întrebați de „Escuir”. A apărut în numărul de decembrie povestea maratonistului Ilie Roșu. S-ar putea sa vă placă. Plus că vin sărbătorile, iar în revista asta încă mai aveți ce citi 🙂

Ca să învățați mai bine treaba cu pronunția, urmăriți-i pe Marin Moraru și Toma Caragiu.

Etichete: , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii