Munciti asa cum dormiti

Pauzele prea dese de la birou dăunează productivității. Soluția ar fi să ne luăm măsuri de izolare la muncă, așa cum facem atunci când ne culcăm

De ce la muncă nu mai reușești să muncești? E o întrebare la care răspunde Jason Fried într-o înregistrare TED difuzată de CNN. În esență tipul zice că la muncă ești distras de prea multe lucruri care-ti fragmentează timpul așa de mult încât nu mai ajungi să te poți concentra și să-ți faci treaba, măcar două ore cu tine însuți. Fie că vine un coleg și te întrebă ceva, fie că e șeful care-ți zice „lași tot că avem o ședință”, tot întrerupere se numește, și tot în detrimentul productivității se contabilizează. Și așa ajungi la finalul programului să constați că a mai trecut o zi și n-ai făcut mare lucru, deși ai fost la serviciu, ai stat la birou și teoretic ar fi trebuit să-ți faci treaba.

Jason Fried combate câteva stereotipuri cu care lucrează și patronii de la noi. El spune că e o falsă problemă, de exemplu, interzicerea mijloacelor de socializare online la serviciu, pentru că ele ar fi o soluție de izolare – adică poți să decizi să le închizi, dacă nu vrei să fii deranjat (?!) sau prin ele poți să fii în contact cu colegii, fără să fii distras de la muncă…

O altă falsă problemă ar fi și obsesia patronilor de a-și vedea angajații la birou, pe ideea că „dacă muncesc de acasă nu-i pot controla sau s-ar putea lăsa distrași de TV sau diverse”. Spre deosebire de lucrul la birou, unde nu poți să-ți refuzi șeful care te cheamă la o ședință, colegul care te ține mai mult la o țigare, acasă poți să-ți stabilești singur timpii de lucru fără pauze, astfel încât să reușești să duci la final un proiect.

De aia Jason Fried zice că trebuie să-ți tratezi timpul de lucru așa cum te pregătești pentru somn. Dacă îți iei măsuri de precauție pentru că nu vrei ca somnul să-ți fie tulburat, noaptea, la fel ar trebui să procedezi și cu munca. Să stabilești într-o zi din lună că nu vorbești cu nimeni de la serviciu, de exemplu, sau să refuzi pur și simplu să pierzi vremea la una din ședințe, recomandă Fried.

Eu zic că toate astea ar fi valabile numai în cazul în care angajatul chiar își dorește să muncească, cum este exemplul din fotografie, în care toată echipa a făcut zid în jurul unui individ dornic de afirmare, și-l susține, îl ocrotește și îl ferește de eventualele intreruperi externe ce ar putea interveni în procesul laborios de creație 🙂

Altfel, se știe, pauzele lungi și dese… cheia marilor succese!

Etichete: , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉