Am aplicat ieri la un anunț primit pe Best Jobs, in care o companie franceza cauta jurnalisti colaboratori care să presteze pe bază de contract, de acasă. Anunțul era în franceză, limbă pe care nu o stăpânesc suficient cât să mă exprim jurnalistic în ea, dar nicăieri în anunț nu scria și că potențialii candidați trebuie să presteze în această limbă. Am trimis CV-ul în limba română (în care scrie printre altele și că franceza mea e de începător) și am primit în câteva minute un raspuns – tot în franceză – de la o doamnă cu nume românesc. Doamna îmi spunea că a vizualizat CV-ul meu, și că aș corespunde cerințelor lor, dar că toți cei care au aplicat trebuie să treacă și un test. OK, zic, hai să vedem cum e cu testarea asta, după 16 ani de experiență în presa…
Testul era așa: să scrii un text de 10.000 de semne, cu un șapou de 600, despre niște temple din Asia. Cum ajungi acolo, ce poți vedea, facilități de cazare etc. Un soi de reportaj turistic, pentru vreun ghid, pesemne. Documentarea era lăsată la latitudinea candidatului, termenul limită 10 ianuarie.
Pentru cei care nu sunt în branșă, trebuie menționat că un text de 10.000 de semne (cam 5 pagini dactilo, ca să fim mai expliciți) este o muncă laborioasă, ce necesită și o documentare amănunțită, și ceva timp ca să-l redactezi, că doar nu arunci informația cu furca acolo. În 10.000 de semne poți să scrii un reportaj amplu, o anchetă sau un interviu consistent, dar sub nicio formă nu poți să zici că dai doar un test. Pentru că prin excelență un test se presupune că e gratis. Îl dai și vezi dacă corespunzi sau nu. Iar ca să muncești câteva zile doar ca să dai un test, mi se pare că firma respectivă crede că în România trăiesc mulți proști, și toți sunt repartizați în presă.
Am cerut lămuriri de la doamna cu pricina și mi-a răspuns că da, textul trebuie scris în franceză (!) și că nu poate fi plătit, de vreme ce e un test în măsură să arate dacă corespunzi.
Nu pot decât să mă bucur că nu știu suficient de bine franceza, cât să dau „testul” ăstora, și că mai am suficient de lucru încât să nu-mi permit să pierd timpul ăsta. Dar nu pot să nu mă întreb, ce s-o fi întâmplat cu mapele de presă de altă dată, cu care te prezentai la interviu, și care vorbeau despre munca ta de până atunci?
Adică, ce îmi garantează mie că firma respectivă nu se va folosi de textul scris de mine, moka, fie că va decide să-mi cumpere sau nu serviciile? Și nici n-am cum să-i împiedic s-o facă, nu? Că doar nu am semnat vreun contract
Si ce-i asa greu sa compui o chestie de 5 pagini in franceza?
L'Asie… le continent jaune ou tout le monde ne mange pas avec la furculision car il mange des chiens maidanezi avec des betzisoare. Il y a bocu de bude templiste, pardon: beaucoup des temples buddhiste et des tenisi chinoises. Vu puve vizite le Taj Mahal et le Saolin. Bon voaiaj! Mezomaj a Dalai Lama Gilette et a Brusli e Cichicean!
🙂
Asa e, in doar 334 de semne ai spus tot, nici nu mai trebuie restul pana la 10.000 🙂