De unde-mi știe ANAF contul?

Fiscul m-a anunțat să stau liniștită că-mi plătește datoria direct în contul pe care eu nu i l-am dat, dar îl are. Să mă aștept să-mi și ia bani tot de acolo?

Răspuns după update: de la bancă!

Am primit în decembrie 2010 înștiințare de la ANAF că statul are să-mi dea 300 de lei înapoi din impozitele plătite în plus anul trecut. Zicea să mă prezint la circa financiară ca să-mi dea banii. Când m-am dus acolo mi-a zis un inspector că nu merge așa cum mă gândeam eu, să aștept cuminte acasă a doua scrisoare, în care mi se va spune când sunt programată să-mi dea banii, și abia atunci să mă mai duc pe acolo. Adineauri poștărița mi-a adus scrisoarea a doua, de la ANAF, dar în care mi se spune că banii îmi vor fi restituiți direct în cont.

Foarte bine, zic! Uite că după ani de zile în care le tot scriam contul acolo pe fișele alea, iar ei se făceau că nu-l văd, și mă chemau aiurea pe la ghișeele lor, în sfârșit au aflat și ei de transferul bancar.

Numai că pe hârtia lor figurez cu alt cont decât cel pe care îl folosesc curent și pe care l-am declarat în fiecare an în declarațiile de venit. Mai exact fiscul are un cont de-al meu în care mi-a plătit salariul, mai demult, unul dintre angajatorii la care am prestat. Eu una nici nu-mi știam contul ăsta (a trebuit să-l verific pe niște extrase vechi), noroc că încă mai e activ.

De vreme ce eu n-am declarat niciodată la fisc acest cont, iar atunci când plătesc impozitele o fac din mână, la ghișeu, nu din vreun cont (și în niciun caz din ăsta pe care-l are fiscul), mă întreb:

1. de unde are ANAF contul acela al meu? Angajatorul meu de acum un an i l-a pus la dispoziție? Dacă da, de ce? Că doar mă privește doar pe mine, și pe angajator, nu are legătură cu taxele și impozitele plătite de angajatorul ăla, la stat, pentru mine, nu?

2. de unde știe ANAF că mai e valabil contul ăla?

3. să mă aștept ca pe viitor ANAF să-mi ia cu de la sine putere și bani din cont, la nevoie, dacă tot mi-l știe?

UPDATE. Impulsionata de comentariul lui Adrian, am pus mana pe telefon si am sunat la ANAF, ca sa ma lamuresc. Așa am aflat și de unde are fiscul contul meu. Iata ce zice funcționarul ANAF:

– Păi noi am cerut conturile contribuabililor, pe baza CNP-urilor, de la bănci. Nu ne luăm niciodată după conturile declarate în fișele fiscale de contribuabili.

– De ce? Nu e mai logic să virați banii în conturile declarate de contribuabili, că ei știu mai bine ce conturi folosesc… De exemplu eu folosesc un alt cont decât cel în care ziceți dumneavoastră că îmi virați restul de bani.

– Păi dacă ne-am lua după ce declară contribuabilii ne-am încurca, că oricum cerem conturile după CNP-uri, la bănci, așa că e mai sigur așa. Dar dacă nu vă intră banii în cont în termen de 60 de zile, veniți aci să faceți cerere să vi se returneze la casierie.

Acuma am rămas cu altă întrebare: e legal ca banca să furnizeze contul meu cuiva care îi cere informații despre un CNP?

Etichete: ,

12 comentarii la “De unde-mi știe ANAF contul?” Subscribe

  1. Adrian 17/01/2011 at 16:52 #

    Dollo e phishing. Ai mare grija!
    Citeste aici: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/atac-phishing-pe-numele-ministerului-finantelor-date-de-pe-card-cerute-pentru-fraudare-7447643

    • Dollo 17/01/2011 at 17:01 #

      Pai nu e, ca mie nu mi-au cerut nimic. Practic mi-au scris ca imi vor vira banii direct in contul ala, pe care ei il au deja. Si anexat la scrisoarea asta de instiintare mai e una in care mi se spune ca s-a facut regularizarea cu anii trecuti, si ca mi s-a scazut nush ce suma din ce trebuiau sa-mi dea initial, de am ramas cu 300 de lei acum. O sa ma duc sa caut un bancomat de la banca respectiva la care e contul ala, sa verific daca or intra banii, ca altceva n-am ce face.

  2. Adrian 17/01/2011 at 17:02 #

    Cum crezi, dar ai mare grija ce informatii dai.

    • Dollo 17/01/2011 at 17:10 #

      Si daca as vrea sa dau n-am cui, ca pe hartiile astea primite nu exista nici macar un nr de telefon, ca sa-i sun si sa-i intreb daca glumesc sau vorbesc serios 🙂

  3. Adrian 17/01/2011 at 18:57 #

    Referitor la update: eu nu m-as supara sa-mi fie public contul! Poate-poate se gasesc niste oameni de bine sa-l umfle cu niste fonduri 🙂

  4. Adrian 17/01/2011 at 19:01 #

    Apropo, scuze ca te-am pus pe jar dar e mai bine asa. Cum era vorba aia: paza buna…sufla si-n iaurt! 🙂

  5. Xanaxdu 18/01/2011 at 11:02 #

    Eu am alta problema cu chestia asta: bancile nu sint obligate sa pastreze confidentialitatea cu privire la contul tau?
    Ministerul de Finante nu e Politia, si nu a avut mandat de cercetare cind a cerut conturile. Deci ca ce chestie bancile au facut public contul tau?
    Acum mai urmeaza ca firma de asigurare sa iti ceara fisa medicala de la medicul de familie, angajatorul sa ceara de la administrator situatia cheltuielilor tale comune, etc, fostii si actualii iubiti sa ceara de la Orange lista convorbirilor tale, samd

    E naspa. Pe bune, principiul confidentialitatii nu mai inseamna nimic? In locul tau m-as duce la banca si as face scandal. Ca Min Fin cere conturile e una, ca bancile le dau e alta. Cum spuneai, asta e doar primul pas. Faza doi e cind o sa ti se debiteze contul ca sa platesti taxele fara sa te intrebe nimeni nimic.

    • Dollo 18/01/2011 at 11:16 #

      Adrian – Crezi ca atat asteapta unii care pun bani in conturi, in mod anonim? 🙂
      Xanaxdu – Pai da, asta ma intrebam si eu. Apoi, inseamna ca astia de la fisc n-au cerut conturi chiar la toate bancile, ca atunci ar fi aflat ca mai am un cont-doua 😉 Oricum, mi se pare oarecum romaneasca treaba asta, te pun sa completezi pe fisele alea pana si adresa de email (pe care oricum n-o folosesc niciodata, ca n-a primit nimeni emailuri de la fisc), plus conturi sau alte detalii, si ei dupa aia le ingroapa intr-un fishet cu alte tone de hartii, probabil.

  6. Béranger 18/01/2011 at 14:11 #

    1. Codul de Procedură Fiscală precizează doar că băncile au obligaţia de a informa fiscul de faptul că tu ai conturi la ei, nu şi numărul de cont ori soldul acestuia.

    Art. 54

    Obligaţia băncilor de a furniza informaţii

    (1) Băncile sunt obligate să comunice organelor fiscale lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi, forma juridică pe care aceştia o au şi domiciliul sau sediul acestora. Comunicarea se va face bilunar, cu referire la conturile deschise sau închise în perioada anterioară acesteia şi va fi adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor.

    http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Codul_de_ProceduraFiscala2009.htm

    2. Totuşi, stimaţi tovarpşi paranoici, faptul că cineva îţi cunoaşte numărul de cont NU ÎNSEAMNĂ CĂ POATE SĂ ŞI RETRAGĂ BANI DIN EL, CI DOAR SĂ DEPUNĂ!

    • Dollo 18/01/2011 at 14:16 #

      Beranger – si din incalcarea de catre banci a punctului 1 nu putem trage concluzia ca s-ar putea infirma optimismul de la punctul 2? 🙂

  7. Andreea 18/01/2011 at 19:26 #

    @Beranger: eu cred ca nu-i chiar asa. Acelasi articol 54 prevede (la alineatul 4): „Instituţiile de credit au obligaţia ca, la solicitarea organelor fiscale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, să comunice toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură, precum şi dacă debitorul are sau nu închiriate casete de valori.

    Vazand tot ce trebuie sa comunice bancile catre ANAF, nu vad cum ar putea sa nu dea si nr de cont! Oricum, asta nu inseamna ca se pot trage bani din conturile respective, aceea e o forma de executare silita – e drept, si ea mult simplificata in cazul fiscului. S-a mai intamplat ca instiintarea de infiintare a popririi sa nu ajunga la titularul de cont iar banca sa se spele pe maini ca nu era obligatia ei sa il instiinteze (si asta asa e…).

Trackbacks/Pingbacks

  1. Las’ să știm și noi câți bani au alții | România curată - 15/12/2014

    […] Problema e că statul însuși are ceva de ascuns de noi. De la modul în care ne cheltuiește banii sau îi alocă pe criterii clientelare până la modul în care (mai mult nu) ne oferă accesul la propriul rol fiscal. De exemplu, în epoca Internetului încă mai atârnăm de bunăvoința unor doamne de la ghișeu atunci când noi, „contribuabilii cinstiți” cu care se laudă ANAF pe site-ul propriu că luptă de zece ani împotriva evaziunii, vrem să aflăm ce datorii avem la stat ca să le plătim la timp și să evităm situația neplăcută în care același ANAF ne-ar bloca conturile, pe care, iată, știe de unde să le ia și cât avem prin ele. […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.