Despre prostie

România, o scenă pe care se bat două forme de prostie: a guvernanților și a opoziției. Un echilibru din care Plesu&Liiceanu nu stiu cum se iese. La TVR

„România arată ca o scenă pe care se bat două forme de prostie: a guvernanților și a opoziției. Niciodată nu m-am gândit că scena politică se poate afla într-un asemenea echilibru.Toată lumea stă și se uită năucă. Suntem publicul unui spectacol care e prost de toate părțile. Cum se poate ieși din acest spectacol prost nu pot să spun. Sunt și eu destul de stupid!” – Andrei Pleșu, într-o emisiune excelentă, despre prostie, de la TVR.

Liiceanu și Pleșu au, se pare, în fiecare duminică, 50 de minute de „faimă” pe TVR, în care discută despre ce vor ei. Deși urmaresc TVR de regulă, asta mi-a scapat, așa ca am aflat de pe Facebook. Duminica asta au luat la definit prostia. Dacă aveți 50 de minute de „cheltuit”, vă recomand călduros emisiunea, pe care o găsiți aici.

Printre definiții și tipare de prostie, cei doi au căzut de acord că la baza prostiei în care băltește națiunea română stau și: televiziunea (cu excepția emisiunii lor, firește), ziarele sau internetul, care țin oamenii prea ocupați și departe de ideea benefică de a „cădea pe gânduri”.

Iar concluzia – deși și asta e un semn de prostie, cică – celor doi a fost „să începem să gândim cu mintea noastră. Prostia nu e bună!”

Etichete: , , , ,

3 comentarii la “Despre prostie” Subscribe

  1. mircea 31/01/2011 at 21:22 #

    Prosti, da’ multi! Asta sintem 🙂

    • Dollo 01/02/2011 at 01:12 #

      E, nici așa mulți incepem sa nu mai fim 🙂 Natalitatea scade de 20 de ani, se pare ca nici mama prostilor nu mai e vesnic gravida…

  2. nikuelektriku 19/02/2013 at 10:54 #

    mdea!

    era de asteptat sa nu mai functzioneze linku, dovada ca serverele de la tvr au considerat ca neesentzial sa fie pastrate plicticoseniile cu plesu&liiceanu, si asta inca dinaintea iepocii austeritatzii elwis saftoiene.

    eu, ca un „vizionar” vizuinar, ma gindisem c’asa o sa se ‘ntimple, asa ca ma sacrificasem „urcind” pe utub o parte din emisiile astea, lucru care n’a scapat, bine’ntzeles, vigilentzii teveriste, in baza carei vigilentze am fost in mod repetat „lacramat” la goagal, care goagal, absolut legitim, mi’a sters contu de tub, de parca n’ar fi tubu plin de chestii piratate.

    cum nu’mi trebuia alt motiv in plus ca sa ma conving ca afacerea de bine tot utere de mama ramine, m’am consolat sa strecor p’in strungareatza un sanatos ” ‘r’atzi ai draku cu melcii vostri!”!

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.