Despre prostie

România, o scenă pe care se bat două forme de prostie: a guvernanților și a opoziției. Un echilibru din care Plesu&Liiceanu nu stiu cum se iese. La TVR

„România arată ca o scenă pe care se bat două forme de prostie: a guvernanților și a opoziției. Niciodată nu m-am gândit că scena politică se poate afla într-un asemenea echilibru.Toată lumea stă și se uită năucă. Suntem publicul unui spectacol care e prost de toate părțile. Cum se poate ieși din acest spectacol prost nu pot să spun. Sunt și eu destul de stupid!” – Andrei Pleșu, într-o emisiune excelentă, despre prostie, de la TVR.

Liiceanu și Pleșu au, se pare, în fiecare duminică, 50 de minute de „faimă” pe TVR, în care discută despre ce vor ei. Deși urmaresc TVR de regulă, asta mi-a scapat, așa ca am aflat de pe Facebook. Duminica asta au luat la definit prostia. Dacă aveți 50 de minute de „cheltuit”, vă recomand călduros emisiunea, pe care o găsiți aici.

Printre definiții și tipare de prostie, cei doi au căzut de acord că la baza prostiei în care băltește națiunea română stau și: televiziunea (cu excepția emisiunii lor, firește), ziarele sau internetul, care țin oamenii prea ocupați și departe de ideea benefică de a „cădea pe gânduri”.

Iar concluzia – deși și asta e un semn de prostie, cică – celor doi a fost „să începem să gândim cu mintea noastră. Prostia nu e bună!”

Etichete: , , , ,

3 comentarii la “Despre prostie” Subscribe

  1. mircea 31/01/2011 at 21:22 #

    Prosti, da’ multi! Asta sintem 🙂

    • Dollo 01/02/2011 at 01:12 #

      E, nici așa mulți incepem sa nu mai fim 🙂 Natalitatea scade de 20 de ani, se pare ca nici mama prostilor nu mai e vesnic gravida…

  2. nikuelektriku 19/02/2013 at 10:54 #

    mdea!

    era de asteptat sa nu mai functzioneze linku, dovada ca serverele de la tvr au considerat ca neesentzial sa fie pastrate plicticoseniile cu plesu&liiceanu, si asta inca dinaintea iepocii austeritatzii elwis saftoiene.

    eu, ca un „vizionar” vizuinar, ma gindisem c’asa o sa se ‘ntimple, asa ca ma sacrificasem „urcind” pe utub o parte din emisiile astea, lucru care n’a scapat, bine’ntzeles, vigilentzii teveriste, in baza carei vigilentze am fost in mod repetat „lacramat” la goagal, care goagal, absolut legitim, mi’a sters contu de tub, de parca n’ar fi tubu plin de chestii piratate.

    cum nu’mi trebuia alt motiv in plus ca sa ma conving ca afacerea de bine tot utere de mama ramine, m’am consolat sa strecor p’in strungareatza un sanatos ” ‘r’atzi ai draku cu melcii vostri!”!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia