Pe ce planetă e ambasada României

La ce adresă virtuală ați căuta o ambasadă a României, dacă v-ar arde buza să cereți ajutor într-o țară străină?

Ambasada e reprezentanța unei țării în fața altui popor, dar și un adăpost real sau virtual pentru cetățenii țării sale, aflați vremelnic sau definitiv pe alte meleaguri. Ca român, când te gândești să iei legătura cu ambasada ta, de aiurea din lume, la ce adrese de email sau internet te-ai gândi? Ceva cu mae.ro sau gov.ro în coadă, nu? Ei bine, depinde … Ce adresă de email credeți că are Amabasada României în Tunisia?

amb.roumanie.consulat@planet.tn sau

amb.roumanie@planet.tn sau

bce.tunis@planet.tn (secția economică).

Iar adresa site-ului e http://www.ambassade-roumanie.intl.tn.

Ciudat e că pe site-ul mae.ro există o grămadă de ambasade, foarte ușor de identificat după numele capitalei în care se află. De exemplu washington.mae.ro sau paris.mae.ro sau budapesta.mae.ro, moscova.mae.ro și tot așa. N-am stat să le verific chiar pe toate, dar cel puțin majoritatea ambasadelor europene și aia americană sunt găzduite, firesc pe site-ul Ministerului de Externe. Cu Tunisia ce-or fi avut, de au exilat-o pe altă planetă?

A, și bomboana de pe colivă, „webmaster-ul” acestei mărețe realizări românești (făcută în 2007 se pare) pe meleaguri africane este un anume George Marin, alias geoel46@yahoo.com, pus chiar acolo, în capul site-ului, ca să știm toți cine e meșterul.

***

Boirea cu humă, de pe vremea lui Năstase

Asta îmi amintește de o întâmplare auzită acum câțiva ani, când am fost în Portugalia, despre un șmen făcut de Adrian Năstase, pe vremea când patrona el, ca ministru de externe, toate ambasadele României din lume.

Cică ar fi trimis el, ministrul, o circulară, că toate ambasadele trebuie zugrăvite. Și nu oricum, ci cu niște echipe agreate din România, firește, că altfel nu era șmen, era o activitate normală. Iar aceste echipe lucrau la vremea aia cu humă, că românii au descoperit lavabila mult după restul lumii.

Așa se face că deși ambasada României de la Lisabona era bine merci, zugrăvită și arăta foarte bine, a trebuit să suporte un strat de humă românească neaoșă, că așa era ordinul de la București. Motiv pentru care, de 1 decembrie, când ambasada a dat dineul tradițional de Ziua națională, huma a fost luată și acasă, pe haine, de distinșii oaspeți ai ambasadei, care, firește, s-au mai sprijinit și de pereți, ca la orice dineu cu pretenții.

Mă întreb, site-urile astea private ale unor ambasade românești (că nu cred că face doar Tunisia opinie separată de mae), a cui „humă” o fi din minister?

Tags: , , ,

4 Responses to “Pe ce planetă e ambasada României” Subscribe

  1. mircea 16/01/2011 at 14:07 #

    Huma e material ecologic. Si e o dovada de sinceritate sa-ti zugravesti ambasadele cu acelasi material cu care sint zugravite 90% din blocurile si casele din tara. Ma mir ca nu i-a venit ideea sa le si acopere cu stuf si sa le pazeasca cu cite 4-5 ciini comunitari 🙂

    • Dollo 16/01/2011 at 18:38 #

      Pai da, blocul lui din Zambaccian tot cu huma si l-o fi facut…

  2. Xanaxdu 18/01/2011 at 10:53 #

    Termopane noi nu s-au pus cu aceeasi ocazie?

Trackbacks/Pingbacks

  1. Năstase se mai jertfește un pic pentru țară | România curată - 21/04/2015

    […] când a văruit toate ambasadele României din lume cu humă neaoșă, românească. Am scris aici despre asta, dar probabil va rămâne doar o găinărie anonimă în analele istorice ale […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.