Brâncuși a cioplit azi un Google

Niste romani i-ar vrea oasele lui Brancusi aduse din Paris. De ziua lui. Google s-a multumit doar cu operele lui.

Azi s-au împlinit 135 de ani de la nașterea lui Brâncuși (19 februarie 1876). Cum el a fost „un sculptor român, care a făcut carieră în Franța” (wikipedia), era treaba francezilor să-l sărbătorească, nu a noastră. Totuși, niște români adunați de un scriitor pe nume Laurian Stănchescu s-au înșirat azi în jurul Ateneului Român, ca să cinstească memoria sculptorului, printr-un cerc uman. Nu știu dacă au fost destui cât să înconjoare clădirea – era o vreme câinească afară – dar l-am auzit la radio pe inițiator spunând că Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu,  promisese să le dea o găleată de curent alternativ, cât să-și alimenteze un microfon, la care să vorbească despre Brâncuși, evident. Și ghici ce? Cică nu le-a mai dat.

În schimb, i-a dat altcineva onorul lui Brâncuși azi. Cine a intrat pe Google a putut să recunoască niște sculpturi brâncușiene aliniate deasupra căsuței de căutare. O Domnișoară Pogani, un Sărut, o Muză adormită, o Pasăre în spațiu, un Nou născut…O să ziceți că e normal, dacă tot a făcut omul carieră în Occident, tot Occidentul să-l cinstească, nu?

E, nu suntem de aceeași părere. Tot tipul ăsta Laurian Stănchescu zicea la radio că ar fi inițiat anul trecut o campanie de strângere de semnături pentru repatrierea oaselor lui Brâncuși, îngropat în Cimitirul Montparnasse din Paris. Stănchescu zicea că vrea să plece și până la Paris pe jos pentru chestia asta (cum a făcut Brâncuși în 1903). Eu n-am auzit de campanie, dar mă gândesc că dacă omul ăla s-o fi simțit mai bine în viață la Paris, de ce să-i mai tulburăm noi acum infinitul cu strămutări de oase, mai ajută pe cineva unde e Brâncuși îngropat?

Chestia asta cu adusul moaștelor acasă sună așa românește. Adică doar așa, adus în țară și expus spre adulare pe la vreo biserică, să mai fie apreciat și Brâncuși în țara lui? Să tocmim un sobor de preoți care să-i facă slujbe creștinești și o colivă sănătoasă, că nu poate săracul Brâncuși să doarmă somnul de veci dacă n-a bifat ritualurile astea din băștinezia.

Zic că  decât să consumăm energii strângând semnături inutile sau făcând drumuri pe jos până la Paris, pozând interesul pentru artist, mai bine facem niște pliante de promovare și câteva indicatoare vizibile, care să orienteze călătorul de la intrarea în Târgu Jiu către singurele monumente pe care Brâncuși le-a lăsat statului român. Că vă spuneam aici că dacă intri în Târgu Jiu bâjbâi ca fraierul până le găsești din întâmplare.

Etichete: , ,

3 comentarii la “Brâncuși a cioplit azi un Google” Subscribe

  1. Miscellaneous 20/02/2011 at 04:22 #

    Deci să înțeleg că francezilor le aparține inițiativa ? Am observat și eu azi când am lansat Opera și mi-a plăcut. Asta mă interesează, cine a venit cu ideea. Că în rest, porcăielile românești mă lasă rece. Adică una e să te lupți pentru brevetul lui Vuia și alta pentru niște moașe. Zic eu. 🙂

  2. Miscellaneous 20/02/2011 at 04:22 #

    moaște*, cică moașe :)))

    • Dollo 20/02/2011 at 13:36 #

      🙂 Nu stiu cine o fi fost cu initiatia la Google, ca deh, avem si birou in Romania, dar ceva ma face sa cred ca mai degraba a fost o idee straina, ca pe noi ne duce capul doar la moas(t)e, precum vezi 😉

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.