Cum faci bani din apă chioară

Facultatea de medicina a primit moka de la stat bazinul și l-a închiriat mai departe unor firme care, la rândul lor, scot bani din cursuri de înot.

Primăria Capitalei vrea să construiască o piscină pentru concursuri în Parcul Tineretului. O investiție de 3,6 milioane de euro. S-o facă și noi să trăim să ne bălăcim în ea! O investiție similară a făcut statul în bazinul din curtea Facultății de Medicină Carol Davila, din București. Ea era destinată, teoretic, studenților la medicină. Evident că investiția nu se justifica doar pentru orele de bălăceală ale viitorilor medici, așa că facultatea, care beneficiază de autonomie universitară, a primit moka bazinul și l-a închiriat mai departe unor firme care, la rândul lor, scot bani din cursuri de înot.

Printre cei care fac bani din bazinul construit de stat sunt profesorii de sport ai facultății de medicină, o firmă care face cursuri de înot cu copii și patronii Facultății de Educație Fizică și Kinetoterapie din cadrul Universității Spiru Haret. Care închiriază cu ora bazinul de la medicină, pentru propriii studenți. Adică patronul de la Spiru a înțeles rapid că nu e rentabil să construiești un bazin, chiar dacă tu vrei să pozezi în formator de profesori de sport sau kinetoterapeuți.

Cum ar veni, în România, dacă vrei să faci bani vânzând diplome unor fraieri cu bani, poți să-ți faci o firmă care să aibă titulatură de „Universitate” și să închiriezi cu ora „baza materială” de la concurență. Patronii de la Spiru Haret și-au făcut mâna inițial pe Sala Polivalentă din București, pe care o compartimentaseră în anii 90 în săli de curs pentru tinerii studioși ai patriei. Așa că au experiență.

Sigur că întreținerea unui bazin de înot nu e ieftină. Costă încălzirea, curățarea, filtrele, apa. Probabil că Facultatea de medicină reușește, totuși, să scoată banii pentru întreținere din închirierea apei, și ceva în plus. De vreme ce nu există o normă pentru utilizarea civilizată a bazinului, și se ajunge ca pe anumite segmente orare să se încalece utilizatorii pe culoarele bazinului. Ce contează că nu mai apuci câteodată nici să-ți întinzi ca lumea membrele, darmite să înoți.

O profesoară de sport de la Spiru, care zice că are la activ peste 20 de ani de înot profesionist, îmi spunea la duș că obligația construirii de bazine aparține comunității, ca să nu mai fie așa de aglomerate. Primăria să le facă, din taxe și impozite, apoi să scoată bani pentru întreținerea lor de la plătitorii de abonament. Zău dacă n-aș fi de acord cu profa, dacă și patronii de universități din România și-ar investi mai întâi profiturile uriașe în baze materiale proprii pentru studenți. Și apoi să ceară de la comunitate.

Tags:

3 Responses to “Cum faci bani din apă chioară” Subscribe

  1. Dumnezero 08/02/2011 at 21:25 #

    Din titlul am crezut ca e vorba de homeopatie..

    • Dollo 08/02/2011 at 23:21 #

      Pentru homeopatie nu e suficient un singur bazin de inot 🙂

  2. zergu 09/02/2011 at 04:39 #

    Și eu tot de homeopatie am crezut că e vorba…

Leave a Reply

Oldies but goldies

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților