Cum faci bani din apă chioară

Facultatea de medicina a primit moka de la stat bazinul și l-a închiriat mai departe unor firme care, la rândul lor, scot bani din cursuri de înot.

Primăria Capitalei vrea să construiască o piscină pentru concursuri în Parcul Tineretului. O investiție de 3,6 milioane de euro. S-o facă și noi să trăim să ne bălăcim în ea! O investiție similară a făcut statul în bazinul din curtea Facultății de Medicină Carol Davila, din București. Ea era destinată, teoretic, studenților la medicină. Evident că investiția nu se justifica doar pentru orele de bălăceală ale viitorilor medici, așa că facultatea, care beneficiază de autonomie universitară, a primit moka bazinul și l-a închiriat mai departe unor firme care, la rândul lor, scot bani din cursuri de înot.

Printre cei care fac bani din bazinul construit de stat sunt profesorii de sport ai facultății de medicină, o firmă care face cursuri de înot cu copii și patronii Facultății de Educație Fizică și Kinetoterapie din cadrul Universității Spiru Haret. Care închiriază cu ora bazinul de la medicină, pentru propriii studenți. Adică patronul de la Spiru a înțeles rapid că nu e rentabil să construiești un bazin, chiar dacă tu vrei să pozezi în formator de profesori de sport sau kinetoterapeuți.

Cum ar veni, în România, dacă vrei să faci bani vânzând diplome unor fraieri cu bani, poți să-ți faci o firmă care să aibă titulatură de „Universitate” și să închiriezi cu ora „baza materială” de la concurență. Patronii de la Spiru Haret și-au făcut mâna inițial pe Sala Polivalentă din București, pe care o compartimentaseră în anii 90 în săli de curs pentru tinerii studioși ai patriei. Așa că au experiență.

Sigur că întreținerea unui bazin de înot nu e ieftină. Costă încălzirea, curățarea, filtrele, apa. Probabil că Facultatea de medicină reușește, totuși, să scoată banii pentru întreținere din închirierea apei, și ceva în plus. De vreme ce nu există o normă pentru utilizarea civilizată a bazinului, și se ajunge ca pe anumite segmente orare să se încalece utilizatorii pe culoarele bazinului. Ce contează că nu mai apuci câteodată nici să-ți întinzi ca lumea membrele, darmite să înoți.

O profesoară de sport de la Spiru, care zice că are la activ peste 20 de ani de înot profesionist, îmi spunea la duș că obligația construirii de bazine aparține comunității, ca să nu mai fie așa de aglomerate. Primăria să le facă, din taxe și impozite, apoi să scoată bani pentru întreținerea lor de la plătitorii de abonament. Zău dacă n-aș fi de acord cu profa, dacă și patronii de universități din România și-ar investi mai întâi profiturile uriașe în baze materiale proprii pentru studenți. Și apoi să ceară de la comunitate.

Etichete:

3 comentarii la “Cum faci bani din apă chioară” Subscribe

  1. Dumnezero 08/02/2011 at 21:25 #

    Din titlul am crezut ca e vorba de homeopatie..

    • Dollo 08/02/2011 at 23:21 #

      Pentru homeopatie nu e suficient un singur bazin de inot 🙂

  2. zergu 09/02/2011 at 04:39 #

    Și eu tot de homeopatie am crezut că e vorba…

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.