De ce seamănă revoluțiile

Oare si pe noi ne vedea lumea in 1989 cum ne uitam noi la egipteni acum?

Mă tot uit la imaginile revoltei populare din Egipt și mă întreb dacă și pe noi ne vedea restul lumii la fel, în 1989, cum ne uităm noi acum la tuciuriii care până mai ieri plimbau turiștii pe cămile până la piramide. Cu mențiunea că Piramidele și Sfinxul sunt mai cunoscute în lume decât erau în 89 Nadia, Năstase, Țiriac și Ceaușescu, răspunsul cred că e evident, din aceste poze. Cele din Egipt sunt luate de pe blogul fotografului Andrew Burton. Cele cu Revoluția română… de pe sfântul goagăl.

Mie îmi pare că e o rețetă a revoluțiilor, o rețetă de imagine cel puțin, pe care o urmăresc și o bifează toți fotoreporterii, toți cameramanii, înt-o zonă de conflict. Pentru ei revoltele populare seamănă cu niște teste tip grilă.

1. Există poza copilului care flutură victorios steagul patriei.

2. Apoi există grupurile care scandează, cu gurile deschise, ochii aprigi, pumnii ridicați în vânt și steagurile fluturânde deasupra capetelor.

3. Avem fraternizarea cu forțele armate care trădează într-un final cauza tiranului și trec de partea poporului, în așteptarea pensiilor nesimțite de peste 20 de ani.

4. Se bifează și simbolistica statuilor.

5. Și se ajunge la faza pe elicoptere.

Aștept să văd dacă după revoluție vor fi descoperite robinetele de aur din băile tiranului, apoi cum se vor implica democrațiile consacrate ale lumii în reforma economică și administrativă a Egiptului, și cum poporul suveran va ști să-și călăuzească singur pașii spre bunăstarea capitalistă, printr-un șir de reforme dure, dar necesare.

Etichete: , ,

13 comentarii la “De ce seamănă revoluțiile” Subscribe

  1. Noname :) 15/02/2012 at 11:20 #

    O revolutie este doar iluzia unei schimbari care de fapt nu se va intampla. Un exemplu in acest sens este urmatorul: Intr-un pom plin de pasari pe crengi se arunca o piatra. Speriate, toate pasarile isi iau zborul. Dupa un timp, din cauza ca nu mai sesizeaza nici un pericol, pasarile se reintorc la pom, fiecare asezindu-se pe alta ramura. Acest exemplu nu imi apartine (nu mai imi amintesc unde am dat de el) insa este cea mai realista definire a unei „revolutii” pe care am intalnit-o.

  2. George 20/12/2012 at 21:07 #

    Ehe, ai uitat faza cu „printisorul” (printisorii) si portretizarea lor absolut la fel la toate revolutiile (de bani gata, cu masini scumpe, care violeaza femeile de valoare ale patriei etc).
    La noi a fost culmea zvonul ala in care Nicu Ceausescu l-ar fi impuscat pe Duckadam in mana – ce mai vuia Europa Libera .. Chiar ieri citeam un interviu cu Duckadam in care el dezmintea categoric orice urma de adevar in zvonul ala aparut prin 88′. De ce a fost ales Duckadam ? Pai era iubit mult dupa castigarea Cupei Campionilor, asa ca ura contra printisorului era garantata.
    Sau mai barfea lumea ca printisorul l-a batut pe Florin Piersic 🙂
    „Printisorul” l-am vazut descris si in Siria si in Egipt exact la fel (ca dovada ca cei ce organizeaza revolutii duc cam lipsa de imaginatie…)

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.