Grea alegere: 200.000 de euro sau un copil?

Europa e singurul continent care scade in populatie in 2050. Gradul de dezoltare a societatii dauneaza la fertilitate

Un amic care trăiește în Germania și are deja un copil refuză să-l facă pe al doilea, chiar dacă asta i-ar face plăcere soției. Deși e român, și are acolo o situație materială destul de bună, omul calculează lucrurile mai ceva ca un neamț. Rece și fără sentiment: „Aici s-a făcut un calcul ca să se afle cât costă un copil, de când îl naști până îl scoți din casă. Adică îl pui pe picioarele lui, să se întrețină singur. Între 150.000 și 200.000 de euro, în funcție de studiile pe care vrei să le urmeze”, îmi zice amicul. Apoi conchide: „îți dai seama ce poți face cu 200.000 de euro?!”.

În România discuția pe care am auzit-o a fost un pic alta: un amic discuta cu fosta despre actuala lui relație. Ea ar vrea un copil, l-ar vrea și el, dar parcă nu prea. Amândoi sunt trecuți bine de 30 de ani, cu cariere bine conturate, situație materială satisfăcătoare, au o relație de câțiva ani. Fosta (cu care a rămas prieten) îl sfătuiește că facă copilul, pentru că mai târziu îi va părea rău. El spune: „Mă știi cum sunt, dacă la un moment dat îmi lipsește ceva în relația asta și mi se pune pata să mă îndrăgostesc, găsesc imediat altceva în jur. Și apoi, cu copilul ce fac? Nu pot să-l las de izbeliște, deci aș fi nefericit!”.

Par două scenarii ce caracterizează lumea modernă. Așa-zisa societate dezvoltată. Sociologii spun că ni s-a urcat dezvoltarea asta la cap, și că de asta se duce dracului omenirea. Dezvoltarea societății duce la scăderea fertilității, deși logic ar fi invers. Oamenii au mai multe posibilități materiale decât aveau părinții lor acum 30-40 de ani, dar în loc să le folosească pentru a perpetua specia și implicit a-și asigura viitorul, preferă comoditatea unui trai și mai îndestulat, o mașină în plus, o casă, o vacanță. Singurul lucru care pare că se dezvoltă odată cu dezvoltarea economică e egoismul.

Zilele astea, o altă amică a născut. Am întrebat-o dacă e fericită. Mi-a spus că băiatul „era singurul lucru care-mi lipsea!”. Și știu că așa e, pentru că și-l dorea demult. Ea a așteptat câțiva ani până când a făcut copilul, pe motiv că încă nu ne permitem, încă nu e momentul, cariera, să luăm casă, să facem, să dregem. Până la urmă au bifat, se pare, toate lipsurile, și au ajuns și la copil. De prea multe ori se întâmplă, însă, să nu mai ajungi și la copil, că e prea târziu. Și o trăi ea femeia mai mult ca bărbatul, dar ovarele au o viață limitată.

În general în România scuza acelei categorii de oameni relativ educați e că nu fac copii pentru că nu le pot oferi suficient. Poate că au dreptate sau nu. Dacă și părinții noștri ar fi gândit așa, nici noi nu mai ajungeam acum să ne lamentăm că nu ne convine viața pe care o avem. Dar părinții noștri nu aveau la îndemână lumea largă, nici atâtea gadget-uri de încercat, nici alte tentații pe care să cheltuiască banii.

Dincolo de aparența de moft, discuția e destul de serioasă. Omenirea îmbătrânește în principal din cauza scăderii fertilității. Nu e doar problema României, așa cum se tot prezintă îngust pe la TV în ultima vreme. E o problemă globală. (România poate fi, cel mult, o pată de culoare în tabloul ăsta, în sensul că deși nivelul de dezvoltare nu e așa de mare, natalitatea tot se prăbușește de 20 de ani încoace)

Iar cel mai afectat continet, ați ghicit, e Europa. O proiecție pentru 2050 a Organizației Națiunilor Unite pentru Populație arată că peste 40 de ani singurul continent pe care populația scade este Europa. Unde rata feritilității e de 1,6 copii/o femeie, adică sub rata necesară înlocuirii populației, de 2,1 copii femeie. România are 1,1 copii/femeie, pentru cine întreabă.

Pe restul continentelor încă se mai fac copii, dar nici asta nu e chiar o fericire. Pentru că Africa, rezervorul de copii al omenirii (datorită celei mai mari rate a fertilității, 4-5 copii/o femeie), are și un nivel de dezvoltare scăzut. Deci în viitor probabil singurii oameni tineri ai lumii vor proveni din zonele sărace ale globului. Ce fel de populație va fi aia, oare? Poate mai bună, dacă totuși dezvoltarea a demonstrat că nu e benefică perpetuării speciei?

Sigur, noi nu mai prindem stingerea luminii în Europa, dar nici bine nu ne va fi la pensie, dacă o mai apucăm și pe aia. Singurele soluții par a fi cele de salvare personală din categoria „întoarcerea la mama natură”: luat pământ, cultivat, trăit sustenabil de pe urma propriei munci și în baza urmașilor proprii.

Înainte de a vă ruga să dați cu votul în chestiune, aruncați un ochi pe cifrele din raportul „Îmbătrânirea populației lumii 2009”, făcut de Națiunile Unite.

– Îmbătrânirea populației lumii e un proces fără precedent în istoria omenirii și aproape sigur ireversibil, cel puțin în următoarea sută de ani.

– E de așteptat că, la nivel mondial, numărul vârstnicilor va depăși numărul copiilor în 2045

– În țările dezvoltate asta s-a întâmplat deja din 1998

– Îmbătrânirea populației are implicații profunde în economie, investiții, piața muncii, impozite, consum, pensii, compoziția familiei și relațiile din ea.

– Din 1950 populația îmbătrânește constant, și a ajuns de la 8% la 11% în 2009. E de așteptat să se dubleze la 22% până în 2050.

– În 2000 populația de peste 60 de ani era în număr de 600 de milioane, triplu față de câți erau în 1950. În 2009 erau deja 700 de milioane. În 2050 vor fi 2 miliarde de bătrâni de peste 60 de ani.

– La nivel global populația bătrână are o rată de creștere de 2,6%/an, mult mai rapid decât creșterea populației per total, care se produce cu 1,2%/an.

–  În regiunile dezvoltate mai bine de o cincime din populație are peste 60 de ani, iar în 2050 vor fi mai mult de o treime. În țările mai puțin dezvoltate populația vârstnică atinge doar 8 procente din total, iar în 2050 se așteaptă să fie a cincea parte din populație.

– Vârsta mediană în lume azi e de 28 de ani, adică jumătate din populația globului are sub această vârstă, iar cealaltă jumătate peste 28 de ani.

– Țările cu cea mai tânără populație sunt Nigeria și Uganda, cu o vârstă mediană de 15 ani, iar cea mai bătrână populație trăiește în Germania și Japonia, cu o vârstă mediană de 44 de ani, urmate de Italia cu 43 de ani.

– În 2050 vârsta mediană a omenirii va crește cu zece ani – 38 de ani. La acel moment vor mai fi nouă țări în lume cu vârsta mediană de 25 de ani, majoritatea localizate în Africa. Cea mai bătrână populație se preconizează a fi în Japonia și Macao, unde vârsta mediană va fi de 55 de ani.

– În 2009 vârsta mediană în Europa era de 40 de ani, dublă față de Africa, unde era de 19 ani. În 2050 vârsta mediană va fi de 47 de ani în Europa, cu 18 ani mai mare față de cea din Africa.

Dacă mai sunteți pe aici și n-ați fugit să distrugeți toate pilulele/prezervativele, înseamnă că cifrele mele n-au avut efect afrodisiac 🙂 Deci vă invit să vă dați cu părerea și cu votul:

Ce alegeți?

Vezi Rezultatele


Etichete: , , , ,

15 comentarii la “Grea alegere: 200.000 de euro sau un copil?” Subscribe

  1. ady 24/02/2011 at 11:28 #

    momentan nu sunt in masura sa ma apuc de un copil (n-am gasit cu cine, inca :)), dar eu as alege copilu. aia 200.000 vizeaza cca 20 de ani ai copilului, nu? de cand il aduci pe lume pana ajunge sa-si castige traiul cat de cat. asa ca oricum banii aia ii cheltui pe „prostii” de-a lungul a 20 de ani. o vancanta, o mobila noua, o masa la restaurant. oricum nu pe ceva, nu stiu exact ce, care sa conteze cu adevarat in viata. asa ca de ce nu as alege copilul?!

    asa bombane si ai mei (parinti): ma copii, daca noi ne gandeam la toate prostiile astea la care va ganditi voi, nu va mai faceam in veci. ne-au facut (pe mine si pe fratelo) cand inca locuiau cu parintii. dar au avut casa lor/a noastra (la cateva luni dupa ce s-a nascut fratelo), am avut ce manca, am avut parte de o educatie buna, carti (mancare si casa nu sunt suficiente pt cresterea unui copil), ne-am insotit parintii in concedii (ieftine, prin sindicat sau tabere scolare, dar pot spune ca am vazut tara) care ne-au educat/largit perspectiva asupra lumii si a oamenilor, dar mai ales am avut dragostea, atentia si o mare parte din timpul parintilor. eu as zice ca am avut de toate n-am iesit rau deloc. 🙂

    • Dollo 24/02/2011 at 12:02 #

      Ady, cam asa am fost facuti majoritatea. Vorbim de segmentul care n-a facut copii pentru alocatia de la stat… Din pacate copiii rezultati gandesc prea mult inainte sa se lase in firea lucrurilor si sa faca la randul lor copii. E un rezultat pervers al bunei cresteri primite.

  2. BogDan 24/02/2011 at 12:18 #

    Am ales, de comun acord cu ea: NU.
    Motivele sunt destule.

    • Dollo 24/02/2011 at 14:34 #

      BogDan – de dragul argumentarii, as fi curioasa sa aud macar doua motive, desi intotdeauna e suficient unul singur 🙂

  3. ady 24/02/2011 at 14:26 #

    dollo, ma indoiesc ca cei care chiar ar putea face copii (adica nu traiesc din salariul minim pe economie, cu mama, tata, fratele/sora necasatorit(a) sau chiar casatorit (a) in (cel mai bun caz) 3 camere) fac acel copil pentru alocatie. dar, oricat ne vaietam ca ne merge rau, cred ca ni/li s-a suit binele la cap. adica acu’ nu se mai fac copii ca nu-s bani sa-i scolarizezi in strainatate sau ca n-ai bani sa le iei juma’ de magazin de jucarii si tort de 300 lei (3 milioane vechi; o colega i-a luat lu’ fi-su acu’ vreo luna; mi-a stat pulsul).
    chiar vobeam cu o prietena. zicea ca fetita ei de 3 ani chiar nu ii „afecteaza” intr-un fel important venitul.
    pur si simplu gandim prea mult. 🙂 dar fiecare le stie pe ale lui.

    • Dollo 24/02/2011 at 14:33 #

      Ady, spuneam ca NU la acel segment ma refer, NU la aceia care fac copii pentru alocatie. Despre restul e vorba, aia care gandesc 🙂 Si da, si pe mine ma ingrozesc parintii care cheltuiesc pe copii de parca ar fi sfarsitul lumii, fara sa gandeasca deloc daca chiar ii trebuie sau il ajuta cu ceva pe copil jucaria aia…

  4. BogDan 24/02/2011 at 17:58 #

    Bun.
    Primul…cât timp sunt în chirie, nu vreau să risc. Urmaşul nostru trebuie să aibă nu tot ce este mai bun, ci tot ce este necesar. Şi, recunosc, în condiţiile astea, nu am cum să-i ofer ceea ce aş vrea. (Ca să înţeleagă toată lumea, sunt bucureştean, mama ne aşteaptă cu braţele deschise în apartamentul ei de 4 camere, dar eu vreau să am viaţa mea). Apoi, eu am 37, ea are 43. Bine, mama a născut la 41 şi am o soră criminal de frumoasă şi sănătoasă 🙂 Şi, la urmă, cred că am devenit amândoi suficient de egoişti încât să ne mai asumăm responsabilitatea asta. Sunt trei motive. Asumate 🙂

    • Dollo 24/02/2011 at 18:24 #

      OK:) Daca sunt deja asumate banuiesc ca nici nu mai conteaza ca probabil mama te-a facut pe tine cand nu avea inca apartamentul de 4 camere. Poate statea tot in chirie? 😉 Dar aici, intr-adevar, mai poate interveni raspunsul ca pe vremea aia partidul dadea case fiecarui om al muncii, etc 🙂

  5. blo 24/02/2011 at 21:39 #

    Eu am facut-o pe fiica-mea la 32 de ani, pentru ca pana atunci nu m-am simtit indeajuns de matura si pregatita din pdv financiar sa fac un copil. Si desi nu-s genul de mama care sa cumpere tort de 3 milioane, pot sa spun ca strictul necesar unui copil mic (pampersi, lapte, haine), mi-a cam debalansat contul. Dar dupa ce a implinit 2 ani am mai rarit-o cu laptele praf si a renuntat la pampersi, asa ca de atunci da, chiar nu s-a mai simtit ca avem copil decat in cei 350 euro/luna pentru gradinita.
    O singura data am facut prostia sa-i cumpar o jucarie foarte scumpa, am dat pe ea vreo 800 mii lei vechi, pentru ca se presupunea ca-i dezvolta o gramada de chestii, si-mi venea sa ma zgarii pe ochi cand vedeam ca fiica-mea prefera sa se joace cu o sticla goala, o husa de telefon si o bucata de cablu :))

  6. matrixbrain 25/02/2011 at 22:41 #

    @Adi: doar o vorba sa-ti spun … (chiar imi lipseste D-l Pruteanu, fie-i tarana usoara …si MULT RESPECT!) am o sugestie, ca sa nu iesi in pierdere … la mintea mea, matriciala … (m-am saturat de acuze pe tema, dar, vezi bine, inca nu m-am lecuit … ) Nu te pune cu Dollo … e inepuizabila in argumente beton …si unul personal, daca-mi permiti … Vezi ca nepotii „se arunca”-asta-i regionalism din leaganul geo-strategic de formare a limbii-poporului roman- la matusi/unchi sau la bunici … Avem o (singura) viata … cum procedam?
    In rest, numai de bine …

    @Adi:
    Sibe) Criminala sora, gen … n-are ID? ;))

  7. Dumnezero 26/02/2011 at 20:21 #

    Ma bag si eu, pentru am intalnit prea des acest mit al problemei cu fertilitatea si consider ca tine de modelul patriarhal, de rasism, de crestinism, de islamism si alte chestii asemanatoare si repugnante:

    „Sociologii spun că ni s-a urcat dezvoltarea asta la cap, și că de asta se duce dracului omenirea.

    Sociologii sunt analisti, nu oameni de stiinta. Cei care se pronounta la nivel generic o fac cu subiectivism si filosofie personala, nu profesionalism.

    „Dezvoltarea societății duce la scăderea fertilității, deși logic ar fi invers.”

    Duce la o reglare a populatiei. Societatile subdezvoltate nu isi pot controla populatia, asa ca sunt expusi la „triajul” natural al virusilor, secetelor si altor elemente.

    Afirmatia eronata este ca e logic sa duca la o cresterea fertilitatii, aceasta fiind mai mult o observatie personala cu caracter patriarhal (cultul familiei). Cresterea copiilor, chiar si intr-o societate foarte dezvoltata, cere foarte multa investitie mentala, pasiune, timp.

    Hai sa fac o comparatie mai clara pentru a sublinia dilema: ce ar fi mai comod si bine pentru tine, ca individ: sa ti acasa 1 caine/pisica sau sa ti acasa 1000 de caini/pisici?

    Alegem un numar arbitrar, conform abilitatilor si pasiunilor noastre, dar in niciun caz nu e logic sa alegi optiunea „fara numar”.

    „Oamenii au mai multe posibilități materiale decât aveau părinții lor acum 30-40 de ani,”

    Da, asta inseamna dezvoltarea societatilor pentru oameni: reducerea haousului, organizarea pe termen lung, crearea de oportunitati.

    dar în loc să le folosească pentru a perpetua specia și implicit a-și asigura viitorul

    Non-sequitur. Este destul de clar ca producerea de descendenti nu mai asigura viitorul. Asta mergea cand erau comunitatile mici, izolate, si era nevoie de muncitori. Acum s-au automatizat o gramada de treburi, iar unii oameni mai au si pensii sau ajutor social (familia = natiunea).

    Nu in ultimul rand, trebuie sa mentionez faptul ca aceasta atitudine este extrem de egoista. „Hai sa facem copii ca sa-i punem la lucru, sa traim noi bine in viitor” …

    preferă comoditatea unui trai și mai îndestulat, o mașină în plus, o casă, o vacanță.”

    Hedonistii naibii, nu? doar ca in lista se poate adauga, la fel de usor, si elementul de „accesorizare cu copii”.

    „pentru a perpetua specia”

    7 miliarde de indivizi in specie; e ridicol sa afirmi ca fertilitatea e problema… specia e amenintata de razboaie nucleare sau colaps ecologic, nu de criza de fertilitate.

    „Singurul lucru care pare că se dezvoltă odată cu dezvoltarea economică e egoismul.”

    Egoisti sunt si cei care vor sotii tinere si fertile, sa le faca prunci non-stop. Egoisti sunt si cei care vor sa-si raspandeasca „semintia” cat mai departe… defapt sunt chiar egomaniaci. Nu egoismul se dezvolta, ci asteptarile de la societate. In tarile dezvoltate, apa curata si canalizarea sunt, practic, „de-a gata”, putand fi ignorate… dar in tarile sarace, accesul la apa curata si canalizare este o mare asteptare.

    Dacă și părinții noștri ar fi gândit așa, nici noi nu mai ajungeam acum să ne lamentăm că nu ne convine viața pe care o avem.

    Intai trebuie sa demonstrezi ca existenta este superioara non-existentei (din perspectiva nasterii, nu a executiei). Si aici e o problema, pentru ca vietuitoarele, din care facem noi parte, au un „bias” natural care trage spre a aprecia existenta mai mult. Sau cum zicea George Carlin: „Only living people care about it so the whole thing grows out of a completely biased point of view. It’s a self serving, man-made bullshit story.”

    „De prea multe ori se întâmplă, însă, să nu mai ajungi și la copil, că e prea târziu. Și o trăi ea femeia mai mult ca bărbatul, dar ovarele au o viață limitată.”

    In Occident, femeile isi pot pune la congelator ovule. Iar in rest, exista adoptie.

    Dar părinții noștri nu aveau la îndemână lumea largă, nici atâtea gadget-uri de încercat, nici alte tentații pe care să cheltuiască banii.

    Asta doar subliniaza faptul ca „a face copii” este si o forma de „accesorizare”; produci un gadget organic, un robotel inteligent care consuma mancare, aer si apa, nu curent electric sau benzina.

    „Omenirea îmbătrânește în principal din cauza scăderii fertilității. Nu e doar problema României, așa cum se tot prezintă îngust pe la TV în ultima vreme. E o problemă globală. „

    Problema nu este ca imbatraneste populatia, ci ca sunt prea multi batrani. Batranetea a fost intotdeauna, dar marimea fenomenului de acum este ceva nou pe suprafata planetei. Repet: 7 miliarde de oameni, in crestere. Nu fertilitatea este problema. E o chestiune cantitativa, nu proportionala.

    Iar cel mai afectat continet, ați ghicit, e Europa

    Cel mai dezvoltat continent.

    HAI sa propun o schimbare de perspectiva:

    europenii, cu timpul lor liber si cu dezvoltarea lor, au produs o gramada de chestii. Acele CHESTII sunt „copiii”. Toata industria, toate masinile, toti robotii, toate computerle, toate inventiile – acestea sunt produsele societatii, niste copii fara viata, dar care au acelasi rol: de a inlocui ce fac oameni in societate, fie munca, fie cultura, fie joaca…

    Mi se pare foarte ingust sa consideri doar fertilitatea sexuala, fara productivitate (fertilitatea intelectuala, tehnologica, culturala etc.), cand vorbim de intregul domeniu social.

    O proiecție pentru 2050 a Organizației Națiunilor Unite pentru Populație arată că peste 40 de ani singurul continent pe care populația scade este Europa.

    Ar fi misto, dar populatia va creste, foarte probabil, in urma unor valuri mari de migratie dinspre Est (cum s-a mai intamplat in istoria Europei).

    Unde rata feritilității e de 1,6 copii/o femeie, adică sub rata necesară înlocuirii populației, de 2,1 copii femeie.

    De ce sa tot inlocuim? Asa se vorbeste de parca ar exista un nivel perfect de populatie in societate, ca o masinarie o cantitate fixa de parti parti, iar daca nu se inlocuiesc acele parti, masinaria nu mai functioneaza. E un argument bazat pe comparatie cu ceva imaginar, fals.

    România are 1,1 copii/femeie, pentru cine întreabă.

    Ma bucur. Sper ca intr-o zi sa poporul roman sa se dizolve in populatia continentala (cum a inceput deja sa faca, prin migratie), lasand acest experiment tragic numit „Romania” sa se usuce. Suna ofensiv? Sa zicem, dar eu sunt de parere ca singurul lucru ce uneste toti romanii este limba, in rest sunt populatii foarte diferite. Nu stiu daca doar limba merita investitia in conservarea integritatii nationala, dar in orice caz emigrarea este mai atractiva.

    „Deci în viitor probabil singurii oameni tineri ai lumii vor proveni din zonele sărace ale globului.”

    Excelent, se reimprospateaza bazinul genetic, ducand la cresterea imunitatii populatiei si la reducerea malformatiilor in nou nascuti.

    ” Pentru că Africa, rezervorul de copii al omenirii (datorită celei mai mari rate a fertilității, 4-5 copii/o femeie), are și un nivel de dezvoltare scăzut. Deci în viitor probabil singurii oameni tineri ai lumii vor proveni din zonele sărace ale globului. „

    Fertilitatea mare este „temperata” de conditiile mizere. Copiii mor de boli, de foame, de razboaie. Daca Africa reuseste sa iasa din Evul Mediu African, va ajunge la o fertilitate mai mica: copii mai putini, dar care traiesc mai mult si se dezvolta mai bine.

    „Ce fel de populație va fi aia, oare? Poate mai bună, dacă totuși dezvoltarea a demonstrat că nu e benefică perpetuării speciei?”

    Conteaza? Parca era vorba de specie, nu de nationalism sau rasism.

    „Îmbătrânirea populației are implicații profunde în economie, investiții, piața muncii, impozite, consum, pensii, compoziția familiei și relațiile din ea.”

    Modelul economic este o mostenire dintr-o perioada primitiva si trebuie renovat. In secolul 20, muncitorii au inceput sa fie inlocuiti din ce in ce mai mult de masinarii, de aparate automate. Este evident ca vor exista probleme, din moment ce locurile de munca rezervate oamenilor sunt in scadere si masinile nu cotizeaza la fondul pe pensii si nu platesc impozite pentru fondul de asigurari.

    Problema nu este ca imbatraneste populatia, ci ca sistemul de ingrijire a societatii si de distributie a produselor ei nu se potriveste cu sistemul de productie. In esenta, capitalismul nu se potriveste cu industrializarea automatizata, pentru ca se devalorizeaza total munca umana, astfel ca nu pot exista venituri pentru majoritatea populatiei (raman cateva sectoare foare mici, liberale si sofisticate intelectual), lasand doar doua cai de actiune: lichidarea populatiei inutile si muritoare de foame ori asistarea populatiei respective).

    HAI sa mai fac o clarificare pentru incheiere:

    Dezvoltarea duce la reducerea fertilitatii, iar reducerea fertilitaiti duce la dezvoltare, atat timp cat nu e redusa la aproape 0 (evident).

    In lumea dezvoltata, indivizii traiesc mai mult, putand sa contribuie mai mult la societate, prin idei, prin cultura, prin comunicare si prin munca, ducand la mai multa dezvoltare. Ce lasa in urma? multe informatii, multe limbi, multa cultura, multa stiinta, multe descoperiri, multe relatii, multe (si multa poluare… momentan ).

    In lumea primitiva/saraca, indivizii traiesc putin si nu apuca sa invete, nu apuca sa contribuie la cultura, la stiinta, nu apuca sa cunoasca multi alti oameni, nu apuca sa-si vada nepotii (in mare masura), ci apuca doar sa se reproduca, poate sa lupte pentru o cauza si sa invete niste ideologii simpliste si primitive oferite de autoritati, fie ele religioase sau despotice. Ce lasa in urma? Copii multi, ceva produse de baza facute din munca primitiva ( constructii, agricultura ) si poate niste cadavre. Produsele lor sunt o contributie mica, iar copiii sunt blocati in acelasi sablon.

  8. Xanaxdu 28/02/2011 at 16:45 #

    Bai, cit m-am saturat de argumentul cu „daca si parintii nostri ar fi gindit asa, noi nu am mai fi fost”. Pai parintii nostri aveau salarii si joburi asigurate, se puneau pe lista pentru casa, masina, televizor, samd. Viata era plina de certitudini, asa cum o certitudine era si ca o sa vina copilul la un moment dat (ca doar decretul lui Ceausescu a avut grija de asta). Clivajele sociale erau destul de mici, nu prea conta in ce familie te nasteai, toti aveam acces la aceleasi apartamente de bloc, uniforme si tabere in aceleasi locuri, si vacantele la mare…

    Multumesc lui Dumnezeu ca a face copii nu e o chestie obligatorie, si a ramas in continuare o alegere. Gasesc ca prea multa lume face copii pentru ca e o norma sociala, fara sa se gindeasca prea mult la ce inseamna asta. Si detest intrecerile intre parinti (care incep de la ‘cine ti-e ginecologul’ si ‘unde nasti’, si continua cu tortul de 3 milioane, copilul care trebuie sa faca balet -ski- tenis-7 limbi straine si sa primeasca masina la 18 ani , etc). Har Domnului ca e o competitie pe care am posibilitatea sa o ocolesc. Oricit mi se baga pe git prietenele cu copii, nu reusesc sa ma convinga de minunatele placeri ale maternitatii. Adica, sa clarific: cred ca maternitatea poate fi o aventura minunata, dar trebuie sa fii foarte puternic sa rezisti presiunii celor care iti spun ce e mai bine pentru copilul tau. Si e greu sa educi un copil astazi, cind modele sint Mutu si Simona Sensual. Pina acum, n-am cunoscut decit o prietena care a reusit in educatia copilului ei (a facut copila la 19 ani, fata ei avind acum 22), dar chiar si ea a trecut razant pe linga problema drogurilor. Restul sint toti niste parinti stresati si care transfera asupra copilului toate nemultumirile si visele lor nerealizate.

    Mai apoi, mi-e sila si de argumentul cu ‘ce minunat e sa dai VIATA unui copil’. Pare-se ca toata lumea uita ca ii dai cu aceeasi ocazie si o MOARTE, de care toti ne temem nemasurat. Sa nu mai spun de tristeti, depresii, moartea parintilor, boli samd – toate vin la pachet cu ziua minunata in care ii dai nastere mostenitorului. Eu zic pas la chestia asta – destui tristi sintem pe lumea asta.

    Dar sincer Dollo, care-i treaba? Mi se pare mie sau ne cam arati obrazul la cei care nu avem progenituri? Ai o criza existentiala pe tema asta?

    • Dollo 28/02/2011 at 16:55 #

      :)) Criza existențială e de ceva vreme, dar nu neaparat pe tema procreerii. Ca eu una am cam pus cruce domeniului asta. Deci nu bat obrazul altora, cand nici eu nu-s mai breaza, cum s-ar zice 🙂 E mai degabă o nedumerire, față de evoluția asta a oamenirii civilizate. Contrară legilor firii, cum ar veni :D… dacă tot e să vorbim în șabloane 🙂 Adica mă gândesc că și tu și Dumnezero aveți un răspuns la întrebarea: dacă toți ar gândi ca noi, ăștia fără copii (hai să nu zicem neapărat hedoniști), ce s-ar întâmpla în 20 de ani, să zicem?

  9. Xanaxdu 28/02/2011 at 18:18 #

    Raspunsul eu e tipic hedonist : „nu ma (mai) intereseaza restul lumii” . Nu prea ma bazez ca ma va ajuta statul, si cu atit mai putin copiii prost crescuti ai celor care au facut copii in generatia mea (crescuti ori in categoria ‘competitivi din fasa’, ori in categoria ‘idiocracy’/nesimtiti’ – sincer, stii copil sa nu fie in una din astea doua categorii?). Mi-e frica de gindul ca ACESTI copii sint doctorii care ma vor trata la batrinete, angajatii care vor produce cind eu voi fi la pensie, samd, asa ca incerc sa economisesc si imi platesc pensie voluntara.Dar cel mai mult incerc sa traiesc pe principiul ca aproape sigur nu prind pensia (oricum pare-se ca vom fi obligati sa muncim pina la 100 de ani, dupa cum merg lucrurile), asa ca ideal e sa ma bucur de momentul prezent, si sa nu planuiesc pentru prea mult timp inainte…

    In acelasi timp ma irita mamele cu mina intinsa, care povestesc cit au contribuit ele la asigurari si acum statul le-a taiat alocatia, lor, care vezi bine, au platit ani de zile, si acum of of of, nu mai primesc inapoi. Dar despre faptul ca kinderul lor primeste ingrijire medicala gratuita de la stat pina incepe sa munceasca, fara sa contribuie cu nimic, nu pomeneste nimeni :). Daca facem un calcul, femeile cu copii primesc de la stat (nu comentez acum calitatea serviciilor) suport pentru ele si copii in cuantum MULT mai mare decit au contribuit. Si calculul e si mai perdant pentru stat, cu cit sint mai multi copii la o mama (si un tata) platitori de taxe…

    Sint absolut de acord cu Dumnezero: de ce TREBUIE ca omenirea sa supravietuiasca la infinit? Cine ne credem? De ce vrem neaparat ca Terra sa fie functionala si peste 2 secole, sa zicem? Au mai fost civilizatii si imperii care s-au autodistrus, de ce sa nu se repete istoria? Asta e la fel cu argumentul „faceti copii, ca altfel Romania peste 100 de ani va fi doar plina de rromi”. Ei si? Daca te gindesti mai bine, ce e rau in asta, cum putem dovedi ca e o evolutie nepotrivita dpdv darwinist? Sintem mult prea obsedati de ideea ca ceea ce e ACUM e standardul la CUM TREBUIE sa fie lucrurile…Ce-i povestea asta cu „regulile firii”? Si in natura sint specii care au disparut, imperii au disparul o data cu instaurarea decadentei, nici o regula (naturala sau sociala) nu e imuabila…

  10. Dumnezero 28/02/2011 at 21:54 #

    „dacă toți ar gândi ca noi, ăștia fără copii (hai să nu zicem neapărat hedoniști), ce s-ar întâmpla în 20 de ani, să zicem?”

    Nu-mi plac comparatiile cu „daca toti ar gandi ca noi”, pentru ca e absurd. E evident ca dupa ce se ajunge la un echilibru, perceptibil usor la nivel social, o parte din acei oameni isi vor schimba atitudinea. Eu nu accept termenul de „hedonist”; nu vreau sa asist la producerea de oameni noi pentru ca mi se pare un act de sadism sa aduci copii intr-o lume de cacat ce devine si mai de cacat. As vrea sa vad inversarea „trendului”… apoi devine mai negociabil subiectul.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.