Am fost controlată la „L-uri”

de jandarmul care păzea Casa poporului. Și mi le-a găsit pe amândouă. În buletin, la locul lor

Dimineață, pe la 9, la una din intrările în Palatul Parlamentului, discuție cu PR-ista de la evenimentul la care participam, și cu jandarmul de pază:

– Doamna e pe lista de presă, care e sus, în sală, nu e pe lista asta de la mine. Lăsați-o să intre și se legitimează sus…

– Sigur e pe listă? întreabă jandarmul, măsurându-mă bănuitor, de la pantofi până în creștet.

– Sigur, sigur, e doamna Dollores, îl asigură PR-ista.

– Sigur? repetă mecanic jandarmul.

– Da, vă spuns sigur, e și cu doi de „L”. E doamna Dollores cu doi de „L”, știu sigur!, plusează fata.

– Un buletin aveți, să-mi arătați și mie?, continuă jandarmul să nu creadă.

Ia buletinul, se uită la mine, numără „L-urile” și zice:

– Bine, mergeți, dacă sunteți sigură…!

Huh, ce bine e să ai doi de „L”!

Etichete: , ,

4 comentarii la “Am fost controlată la „L-uri”” Subscribe

  1. blo 17/03/2011 at 10:00 #

    :)) baietii de la paza, sunt senzationali intotdeauna, indiferent de institutia in care lucreaza.
    ultimul baiat de la paza cu care am avut eu de-a face, a fost un nene care noaptea dormea pe biroul fetei de la PR, si consuma bere in exces. ah, si multe sandwichuri cu ceapa si usturoi, ca dimineata lesina femeia de serviciu pana reusea sa aeriseasca birourile :))

    • Dollo 17/03/2011 at 12:54 #

      Ah, „arome” regurgitate de bere+ceapa+usturoi… deja vorbim de fineturi:) Jandarmul meu era totusi civilizat si bine intentionat, cred. Pana la urma ne pazea cei mai buni oameni, parlamentarii, nu? 😉

  2. blo 17/03/2011 at 20:43 #

    don’t get me started 😀
    am lucrat in stabilimentul ala o perioada :)))

    • Dollo 17/03/2011 at 20:45 #

      Aha, deci i-ai cunoscut mai indeaproape 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai