Am fost controlată la „L-uri”

de jandarmul care păzea Casa poporului. Și mi le-a găsit pe amândouă. În buletin, la locul lor

Dimineață, pe la 9, la una din intrările în Palatul Parlamentului, discuție cu PR-ista de la evenimentul la care participam, și cu jandarmul de pază:

– Doamna e pe lista de presă, care e sus, în sală, nu e pe lista asta de la mine. Lăsați-o să intre și se legitimează sus…

– Sigur e pe listă? întreabă jandarmul, măsurându-mă bănuitor, de la pantofi până în creștet.

– Sigur, sigur, e doamna Dollores, îl asigură PR-ista.

– Sigur? repetă mecanic jandarmul.

– Da, vă spuns sigur, e și cu doi de „L”. E doamna Dollores cu doi de „L”, știu sigur!, plusează fata.

– Un buletin aveți, să-mi arătați și mie?, continuă jandarmul să nu creadă.

Ia buletinul, se uită la mine, numără „L-urile” și zice:

– Bine, mergeți, dacă sunteți sigură…!

Huh, ce bine e să ai doi de „L”!

Etichete: , ,

4 comentarii la “Am fost controlată la „L-uri”” Subscribe

  1. blo 17/03/2011 at 10:00 #

    :)) baietii de la paza, sunt senzationali intotdeauna, indiferent de institutia in care lucreaza.
    ultimul baiat de la paza cu care am avut eu de-a face, a fost un nene care noaptea dormea pe biroul fetei de la PR, si consuma bere in exces. ah, si multe sandwichuri cu ceapa si usturoi, ca dimineata lesina femeia de serviciu pana reusea sa aeriseasca birourile :))

    • Dollo 17/03/2011 at 12:54 #

      Ah, „arome” regurgitate de bere+ceapa+usturoi… deja vorbim de fineturi:) Jandarmul meu era totusi civilizat si bine intentionat, cred. Pana la urma ne pazea cei mai buni oameni, parlamentarii, nu? 😉

  2. blo 17/03/2011 at 20:43 #

    don’t get me started 😀
    am lucrat in stabilimentul ala o perioada :)))

    • Dollo 17/03/2011 at 20:45 #

      Aha, deci i-ai cunoscut mai indeaproape 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!