Cartea de pribegie se făcu biometrică

Cum a ajuns, în 99 de ani, teșchereaua să fie dreasă sau prefăcută, până se făcu scumpă și electronică

I-au trebuit 99 de ani. S-a născut pe 19 martie 1912, prin Decretul regal 1758, și de-a lungul celor aproape o sută de ani de existență s-a numit: salvconductă, scrisoare adeveritoare, carte de pribegie, răvaş, sinet, teşcherea, foaie de circulaţie, foaie de călătorie, pas, pasuş și, în cele din urmă paşaport. De câțiva ani teșchereaua a ajuns electronică.

Din 1928 au fost introduse paşapoartele de „protejat român”, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor, protejaţii românii beneficiind de certificate de călătorie, doar în cazuri „bine justificate”.

În 1941 a fost introdusă categoria de „pașaport de serviciu”, care avea o tehnică aparte de prindere a filelor, care crea un efect de evantai.

Și în vremurile alea se mai făceau documente de călătorie ,,plăsmuite, drese ori prefăcute”, dar nu la scara de azi, când industria falsificării actelor a atins cote ce necesită măsuri comune de acțiune la nivel internațional. Așa a apărut pașaportul biometric, chipurile ca o măsură de protecția împotriva inventivității falsificatorilor, și, firește, o armă împotriva terorismului, bla, bla (aici biserica ar ști să combată mai bine satanismul pașapoartelor biometrice, maică). România l-a introdus cam din 2008.

Căutând mai multe date decât v-am dat mai sus (luate dintr-un comunicat festivist, primit de la Ministerul Administrației și Internelor), am dat peste o comparație de costuri între țările care au pașapoarte biometrice. Și ce credeți, România e pentru țările cu cele mai scumpe pașapoarte biometrice. Că doar avem cu ce, măi!

  • Austria (introduse din 2006) – €69.90 pentru adulți și €26 pentru copii
  • Belgium (2004) – €71 și €41
  • Bulgaria (2009): €20
  • Czech Republic (2006): 600 CZK și 100 CZK
  • Cyprus (2010) : €70
  • Denmark (2006): DKK 600 pentru adulți, 115 DKK copii și 350 DKK pentru cei de peste 65 de ani
  • Estonia (2007): €28.76
  • Finland (2006) €53
  • France (2006): €89
  • Germany (2005): sub 23 de ani €37.50, peste 24 de ani €59
  • Greece (2006) €76.40
  • Hungary (2006): €24
  • Ireland (2006): €80, gratis pentru cei trecuți de 65 de ani
  • Italy (2006): €42.50
  • Latvia (2007): €21.53
  • Lithuania (2006): €29.
  • Luxembourg (2006): €30.
  • Malta (2008): €70 adulși,  €35 copii
  • Netherlands (2006): €49.33.
  • Poland (2006): €35
  • Portugal (2006 )  €60 adulți, €50 bătrâni peste 65 de ani, €40 copii
  • Romania €67
  • Slovakia (2008) 33.19€  și 13.27€
  • Slovenia (2006): €36 și €31
  • Spain (2006) €13.45
  • Sweden (2005): SEK 400
  • UK (2006): £77.50 și  £49

sursa Wikipedia

La noi, chiar dacă costă cât venitul minim garantat pe trei luni, mai bine de jumătate de milion de români și-au făcut pașaport biometric din 2008 încoace.

Etichete: ,

8 comentarii la “Cartea de pribegie se făcu biometrică” Subscribe

  1. Gilbert 20/03/2011 at 19:55 #

    O fi costând el cât venitul minim garantat pe trei luni, dar să nu uităm că de mai bine de un an de zile n-ai de ales…
    În rest, Doamne-ajută!

    • Dollo 20/03/2011 at 20:29 #

      Ai si tu dreptate, domnu! 🙂

  2. Ioana 20/03/2011 at 21:52 #

    PS: Bonus de costuri: transcriere de certificat de nastere in Ro = gratis (bibil nascut nu in Ro). Transcriere certificat de nastere la ambasada Ro de la Paris: in 2010 era 205€, in 2009 numai 65€…

    PPS: cum vine asta, venit minim garantat pe 3 luni = 67€?! Dooj si ceva de euro pe luna? D-abia reusesti sa iti platesti darile la biserica, daramite sa mai bagi si cate o bucata de pita in gura (ca sa nu zic nimic de clatite crocante:)

    • Dollo 20/03/2011 at 21:57 #

      Ioana, venitul minim garantat e suma aia pe care o primesc de la stat vreo 600.000 de romanasi care cica n-au niciun venit. Si e cam 100 de ron pe cap de membru de familie/lună.
      Preturile serviciilor consulare in ambasadele Romaniei prin lume cred ca sunt printre cele mai scumpe. Mai scrisesem eu ca te costa cat nu face sa-i dai copilului cetatenie romana: https://www.dollo.ro/2010/11/cetatenia-daneza-mai-ieftina-ca-aia-romana/

  3. Ioana 21/03/2011 at 23:47 #

    Ma gandeam eu ca aia-i si nu alta, dar nu eram sigura ca-i chiar atat de mica.

    In rest, eu mi-s cam rupta de realitatea din Ro de cand am numai TVR International pe aici, nu ca inainte eram mai la curent. Ma mai pun la punct cu una-doua de cand ti-am descoperit blogul. Nu imi place sa citesc stiri pe internet, prefer stirile „filtrate” de mama 🙂

    • Dollo 22/03/2011 at 11:40 #

      Ioana, și mama la ce stiri se uita? 🙂

  4. Ioana 22/03/2011 at 22:08 #

    Aha, credeai ca ma prinzi si ca zic la Oglinda? 🙂 Noooo, la aia se uita buna-mea, mama la Protv mai draga, ca o snoaba ce este 🙂 E drept ca mai da iama si prin ziare din alea parapsihologice si imi explica ce si cum cu sfarsitul lumii, dar inca reusesc sa o linistesc cu inteleapta replica „hai tu mama, las-o balta” 🙂

    • Dollo 22/03/2011 at 22:33 #

      Lasa ma, ca la ProTV ne uitam mai multi snobi de p-acilea. Si la TVR. A mea mama nu le are cu alea parapsihologice, citeste tabloide:(

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.