Cartea de pribegie se făcu biometrică

Cum a ajuns, în 99 de ani, teșchereaua să fie dreasă sau prefăcută, până se făcu scumpă și electronică

I-au trebuit 99 de ani. S-a născut pe 19 martie 1912, prin Decretul regal 1758, și de-a lungul celor aproape o sută de ani de existență s-a numit: salvconductă, scrisoare adeveritoare, carte de pribegie, răvaş, sinet, teşcherea, foaie de circulaţie, foaie de călătorie, pas, pasuş și, în cele din urmă paşaport. De câțiva ani teșchereaua a ajuns electronică.

Din 1928 au fost introduse paşapoartele de „protejat român”, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor, protejaţii românii beneficiind de certificate de călătorie, doar în cazuri „bine justificate”.

În 1941 a fost introdusă categoria de „pașaport de serviciu”, care avea o tehnică aparte de prindere a filelor, care crea un efect de evantai.

Și în vremurile alea se mai făceau documente de călătorie ,,plăsmuite, drese ori prefăcute”, dar nu la scara de azi, când industria falsificării actelor a atins cote ce necesită măsuri comune de acțiune la nivel internațional. Așa a apărut pașaportul biometric, chipurile ca o măsură de protecția împotriva inventivității falsificatorilor, și, firește, o armă împotriva terorismului, bla, bla (aici biserica ar ști să combată mai bine satanismul pașapoartelor biometrice, maică). România l-a introdus cam din 2008.

Căutând mai multe date decât v-am dat mai sus (luate dintr-un comunicat festivist, primit de la Ministerul Administrației și Internelor), am dat peste o comparație de costuri între țările care au pașapoarte biometrice. Și ce credeți, România e pentru țările cu cele mai scumpe pașapoarte biometrice. Că doar avem cu ce, măi!

  • Austria (introduse din 2006) – €69.90 pentru adulți și €26 pentru copii
  • Belgium (2004) – €71 și €41
  • Bulgaria (2009): €20
  • Czech Republic (2006): 600 CZK și 100 CZK
  • Cyprus (2010) : €70
  • Denmark (2006): DKK 600 pentru adulți, 115 DKK copii și 350 DKK pentru cei de peste 65 de ani
  • Estonia (2007): €28.76
  • Finland (2006) €53
  • France (2006): €89
  • Germany (2005): sub 23 de ani €37.50, peste 24 de ani €59
  • Greece (2006) €76.40
  • Hungary (2006): €24
  • Ireland (2006): €80, gratis pentru cei trecuți de 65 de ani
  • Italy (2006): €42.50
  • Latvia (2007): €21.53
  • Lithuania (2006): €29.
  • Luxembourg (2006): €30.
  • Malta (2008): €70 adulși,  €35 copii
  • Netherlands (2006): €49.33.
  • Poland (2006): €35
  • Portugal (2006 )  €60 adulți, €50 bătrâni peste 65 de ani, €40 copii
  • Romania €67
  • Slovakia (2008) 33.19€  și 13.27€
  • Slovenia (2006): €36 și €31
  • Spain (2006) €13.45
  • Sweden (2005): SEK 400
  • UK (2006): £77.50 și  £49

sursa Wikipedia

La noi, chiar dacă costă cât venitul minim garantat pe trei luni, mai bine de jumătate de milion de români și-au făcut pașaport biometric din 2008 încoace.

Etichete: ,

8 comentarii la “Cartea de pribegie se făcu biometrică” Subscribe

  1. Gilbert 20/03/2011 at 19:55 #

    O fi costând el cât venitul minim garantat pe trei luni, dar să nu uităm că de mai bine de un an de zile n-ai de ales…
    În rest, Doamne-ajută!

    • Dollo 20/03/2011 at 20:29 #

      Ai si tu dreptate, domnu! 🙂

  2. Ioana 20/03/2011 at 21:52 #

    PS: Bonus de costuri: transcriere de certificat de nastere in Ro = gratis (bibil nascut nu in Ro). Transcriere certificat de nastere la ambasada Ro de la Paris: in 2010 era 205€, in 2009 numai 65€…

    PPS: cum vine asta, venit minim garantat pe 3 luni = 67€?! Dooj si ceva de euro pe luna? D-abia reusesti sa iti platesti darile la biserica, daramite sa mai bagi si cate o bucata de pita in gura (ca sa nu zic nimic de clatite crocante:)

    • Dollo 20/03/2011 at 21:57 #

      Ioana, venitul minim garantat e suma aia pe care o primesc de la stat vreo 600.000 de romanasi care cica n-au niciun venit. Si e cam 100 de ron pe cap de membru de familie/lună.
      Preturile serviciilor consulare in ambasadele Romaniei prin lume cred ca sunt printre cele mai scumpe. Mai scrisesem eu ca te costa cat nu face sa-i dai copilului cetatenie romana: https://www.dollo.ro/2010/11/cetatenia-daneza-mai-ieftina-ca-aia-romana/

  3. Ioana 21/03/2011 at 23:47 #

    Ma gandeam eu ca aia-i si nu alta, dar nu eram sigura ca-i chiar atat de mica.

    In rest, eu mi-s cam rupta de realitatea din Ro de cand am numai TVR International pe aici, nu ca inainte eram mai la curent. Ma mai pun la punct cu una-doua de cand ti-am descoperit blogul. Nu imi place sa citesc stiri pe internet, prefer stirile „filtrate” de mama 🙂

    • Dollo 22/03/2011 at 11:40 #

      Ioana, și mama la ce stiri se uita? 🙂

  4. Ioana 22/03/2011 at 22:08 #

    Aha, credeai ca ma prinzi si ca zic la Oglinda? 🙂 Noooo, la aia se uita buna-mea, mama la Protv mai draga, ca o snoaba ce este 🙂 E drept ca mai da iama si prin ziare din alea parapsihologice si imi explica ce si cum cu sfarsitul lumii, dar inca reusesc sa o linistesc cu inteleapta replica „hai tu mama, las-o balta” 🙂

    • Dollo 22/03/2011 at 22:33 #

      Lasa ma, ca la ProTV ne uitam mai multi snobi de p-acilea. Si la TVR. A mea mama nu le are cu alea parapsihologice, citeste tabloide:(

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.