Cartea de pribegie se făcu biometrică

Cum a ajuns, în 99 de ani, teșchereaua să fie dreasă sau prefăcută, până se făcu scumpă și electronică

I-au trebuit 99 de ani. S-a născut pe 19 martie 1912, prin Decretul regal 1758, și de-a lungul celor aproape o sută de ani de existență s-a numit: salvconductă, scrisoare adeveritoare, carte de pribegie, răvaş, sinet, teşcherea, foaie de circulaţie, foaie de călătorie, pas, pasuş și, în cele din urmă paşaport. De câțiva ani teșchereaua a ajuns electronică.

Din 1928 au fost introduse paşapoartele de „protejat român”, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor, protejaţii românii beneficiind de certificate de călătorie, doar în cazuri „bine justificate”.

În 1941 a fost introdusă categoria de „pașaport de serviciu”, care avea o tehnică aparte de prindere a filelor, care crea un efect de evantai.

Și în vremurile alea se mai făceau documente de călătorie ,,plăsmuite, drese ori prefăcute”, dar nu la scara de azi, când industria falsificării actelor a atins cote ce necesită măsuri comune de acțiune la nivel internațional. Așa a apărut pașaportul biometric, chipurile ca o măsură de protecția împotriva inventivității falsificatorilor, și, firește, o armă împotriva terorismului, bla, bla (aici biserica ar ști să combată mai bine satanismul pașapoartelor biometrice, maică). România l-a introdus cam din 2008.

Căutând mai multe date decât v-am dat mai sus (luate dintr-un comunicat festivist, primit de la Ministerul Administrației și Internelor), am dat peste o comparație de costuri între țările care au pașapoarte biometrice. Și ce credeți, România e pentru țările cu cele mai scumpe pașapoarte biometrice. Că doar avem cu ce, măi!

  • Austria (introduse din 2006) – €69.90 pentru adulți și €26 pentru copii
  • Belgium (2004) – €71 și €41
  • Bulgaria (2009): €20
  • Czech Republic (2006): 600 CZK și 100 CZK
  • Cyprus (2010) : €70
  • Denmark (2006): DKK 600 pentru adulți, 115 DKK copii și 350 DKK pentru cei de peste 65 de ani
  • Estonia (2007): €28.76
  • Finland (2006) €53
  • France (2006): €89
  • Germany (2005): sub 23 de ani €37.50, peste 24 de ani €59
  • Greece (2006) €76.40
  • Hungary (2006): €24
  • Ireland (2006): €80, gratis pentru cei trecuți de 65 de ani
  • Italy (2006): €42.50
  • Latvia (2007): €21.53
  • Lithuania (2006): €29.
  • Luxembourg (2006): €30.
  • Malta (2008): €70 adulși,  €35 copii
  • Netherlands (2006): €49.33.
  • Poland (2006): €35
  • Portugal (2006 )  €60 adulți, €50 bătrâni peste 65 de ani, €40 copii
  • Romania €67
  • Slovakia (2008) 33.19€  și 13.27€
  • Slovenia (2006): €36 și €31
  • Spain (2006) €13.45
  • Sweden (2005): SEK 400
  • UK (2006): £77.50 și  £49

sursa Wikipedia

La noi, chiar dacă costă cât venitul minim garantat pe trei luni, mai bine de jumătate de milion de români și-au făcut pașaport biometric din 2008 încoace.

Tags: ,

8 Responses to “Cartea de pribegie se făcu biometrică” Subscribe

  1. Gilbert 20/03/2011 at 19:55 #

    O fi costând el cât venitul minim garantat pe trei luni, dar să nu uităm că de mai bine de un an de zile n-ai de ales…
    În rest, Doamne-ajută!

    • Dollo 20/03/2011 at 20:29 #

      Ai si tu dreptate, domnu! 🙂

  2. Ioana 20/03/2011 at 21:52 #

    PS: Bonus de costuri: transcriere de certificat de nastere in Ro = gratis (bibil nascut nu in Ro). Transcriere certificat de nastere la ambasada Ro de la Paris: in 2010 era 205€, in 2009 numai 65€…

    PPS: cum vine asta, venit minim garantat pe 3 luni = 67€?! Dooj si ceva de euro pe luna? D-abia reusesti sa iti platesti darile la biserica, daramite sa mai bagi si cate o bucata de pita in gura (ca sa nu zic nimic de clatite crocante:)

    • Dollo 20/03/2011 at 21:57 #

      Ioana, venitul minim garantat e suma aia pe care o primesc de la stat vreo 600.000 de romanasi care cica n-au niciun venit. Si e cam 100 de ron pe cap de membru de familie/lună.
      Preturile serviciilor consulare in ambasadele Romaniei prin lume cred ca sunt printre cele mai scumpe. Mai scrisesem eu ca te costa cat nu face sa-i dai copilului cetatenie romana: https://www.dollo.ro/2010/11/cetatenia-daneza-mai-ieftina-ca-aia-romana/

  3. Ioana 21/03/2011 at 23:47 #

    Ma gandeam eu ca aia-i si nu alta, dar nu eram sigura ca-i chiar atat de mica.

    In rest, eu mi-s cam rupta de realitatea din Ro de cand am numai TVR International pe aici, nu ca inainte eram mai la curent. Ma mai pun la punct cu una-doua de cand ti-am descoperit blogul. Nu imi place sa citesc stiri pe internet, prefer stirile „filtrate” de mama 🙂

    • Dollo 22/03/2011 at 11:40 #

      Ioana, și mama la ce stiri se uita? 🙂

  4. Ioana 22/03/2011 at 22:08 #

    Aha, credeai ca ma prinzi si ca zic la Oglinda? 🙂 Noooo, la aia se uita buna-mea, mama la Protv mai draga, ca o snoaba ce este 🙂 E drept ca mai da iama si prin ziare din alea parapsihologice si imi explica ce si cum cu sfarsitul lumii, dar inca reusesc sa o linistesc cu inteleapta replica „hai tu mama, las-o balta” 🙂

    • Dollo 22/03/2011 at 22:33 #

      Lasa ma, ca la ProTV ne uitam mai multi snobi de p-acilea. Si la TVR. A mea mama nu le are cu alea parapsihologice, citeste tabloide:(

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!