Cu cât dai, doamnă, „extraconjugalu”?

Mama nu-l vede pe „tatăl copilului” decât de două ori: când primește banii și când semnează adopția. Cândva între se întâmplă și „aventura extraconjugală”

Era prin 2006 când am aflat eu, dar fenomenul data și atunci de câțiva ani. Se interziseseră adopțiile internaționale, și banii nu puteau să cumpere chiar toată birocrația. Dar, cum spunea și Dinică în Filantropica, mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește nimic. Așa că s-a inventat povestea: tatăl, aventurier, călătorește în România unde are o pasiune fulgerătoare pentru o țărancă cu casa plină de copii. Când femeia se trezește (iar) cu burta la gură, „amantul” o susține și-și recunoaște copilul la starea civilă. Îi mărturisește apoi, spășit, nevestei, iar ea, îngăduitoare, decide să primească la sânul ei fructul infidelității soțului. Telenovelă, frate!

Se fac actele de adopție, mama consimte să-și dea copilul, că e și dreptul tatălui să-l țină în brațe, plus că sunt mai înstărite  brațele tatălui. Și așa s-a dat copilul al 5-lea al unei femei dintr-un sat oarecare din România. Mama nu-l vede pe „tatăl copilului” decât de două ori: când primește banii și când semnează adopția.

Am aflat de practica asta din spusele unui tip care la vremea aia lucra pentru un ONG străin. Se chinuia să le facă educație contraceptivă femeilor care nășteau pe bandă rulantă și-și abandonau copiii, dând astfel de lucru direcțiilor de asistență din primării. Ca să oprească robinetul de copii nedoriți ONG-ul ăsta plătea niște oameni în fiecare județ ca să le amintească „producătoarelor” din zonele respective să-și ia pilula. Că nici nu putea fi vorba de prezervativ, evident. Nu voia bărbatul. Bine, nici cu pastila nu prea erau de acord, dar dacă de asta era cumva condiționat și un ajutor bănesc, se mai gândeau…

Cazurile de înfieri de copii rezultați din „relații extraconjugale” au fost numeroase în România, dar Guvernul s-a sesizat abia acum, când a decis să introducă testul ADN la înfiere. Ca să vedem cât ADN străin are în sânge copilul unei țărănci din Botoșani, să zicem 😀

Acuma, sunt curioasă dacă viitorii tați vor fi dispuși să se sacrifice să și aibă aventura aia extraconjugală, de dragul de a face un copil cu test ADN pozitiv 😀

Etichete: , , , ,

One Response la “Cu cât dai, doamnă, „extraconjugalu”?” Subscribe

  1. Liviu Filip 05/12/2011 at 17:02 #

    Nici vorba. Nu mi-as umili sotia in halul asta niciodata! Ii vad pe copiii de 0-6 ani ai altora si ma gandesc ca daca i-as adopta, nu i-as iubi mai putin decat pe posibilii mei copii naturali, daca acestia ar apare dupa adoptie(au fost cazuri). I-as trata la fel.

    Dupa ce au terminat cu scoala (daca au capacitatea, ar putea studia oriunde in lume- dar n-o sa le impun unde sa mearga), copiilor mei(daca o sa-i am), daca nu aleg o meserie nobila si in folosul societatii, dar poate slab platita(medicina, invatamant/cercetare, pompieri, politie, presa(freelancer):), etc), nu le las nimic mostenire. Vreau sa aiba madria de a se fi realizat singuri in viata, sa fie independenti, fara alt ajutor din partea parintilor, decat sprijinul financiar pentru studii. Altfel copiii raman pe viata dependenti de parinti(foarte multe cazuri in Romania), si ajung pe drumuri dupa ce cheltuie toti banii mosteniti dupa moartea parintilor.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.