Bocceluța de cutremur

Unde e mai bine să te prindă cutremurul, lângă frigider sau lângă budă?

Mi-a rămas în cap o informație din Japonia. E vorba de băiatul găsit după nouă zile sub dărâmături, împreună cu bunica lui imobilizată într-un scaun cu rotile. Puștiul e considerat un erou, că a reușit să-și hrănească bunica timp de nouă zile, și să se mențină în viață până i-au găsit salvatorii. Fuseseră prinși într-un spațiu strâmt în bucătărie, care le permitea doar accesul la frigider, unde aveau mâncare. Asta era știrea lor. Eu m-am gândit cu capul meu sec, mai departe, cât de umilitoare trebuie să fie postura în care ajungi să fii salvat, după atâtea zile, când tot ce ai putut să faci a fost să te hrănești (din fericire), dar n-ai avut și loc în care să defechezi. Prin urmare, când ești salvat ești un mare căcat, anchilozat de nemișcare, disperat de frică și împuțit prin natura lucrurilor…

Acestea fiind spuse, am citit cu interes sfaturile date publicității azi de Prefectura Capitalei. Ce să faci înainte, în timpul și după cutremur, cum să stai, cum să acționezi, ce să ai la tine.

Pe lângă clasicele sfaturi cu nu folosiți scările, lifturile, adăpostiți-vă sub ceva rezistent (de parcă știi ce naiba mai e rezistent atunci) în esență ni se spune că nu ne panicăm, să avem tot timpul un mic pachet de supraviețuire care să ne permită să rezistăm până vin salvatorii: 5 litri de apă de persoană (pe bune acuma, un bidon de 5 litri mai lipsește în bucătăria mea și așa înghesuiă), medicamente, șervețele umede, gel antibacterian, pături, sac de dormit, radio, lanternă, baterii, acte și bani. Prefectura zice că ar fi bine să avem câte un astfel de pachet și în mașină, și la serviciu, că nu știi unde te prinde cataclismul.

Asta cu kitul de supraviețuire în mașină o mai văzusem într-o emisiune Dr.Oz, care spunea tot așa, să ai ceva de mâncare mereu în mașină, niște apă și, dacă se poate, pusă într-un recipient cu pai, ca să-ți permită să bei chiar dacă ești imobilizat în urma unui accident.

Bun. Să zicem că urmăm sfaturile astea cu bocceluța de cutremur. Asta devine practic un soi de îndatorire periodică, de a verifica rezervele și a le înlocui, mâncarea, apa, bateriile. Mai ales dacă cutremurul se amână până în 2040, cum s-a râzgândit acuma Mărmureanu, vă dați seama câte bocceluțe din astea trebuie să întreținem, și până când?

Eu zic că producția de bocceluțe de curtemur ar fi o idee de afaceri pentru niște întreprinzători. Iar modelul trebuie copiat după pachetele miniaturizate pe care soldații americani le poartă cu ei în raniță. Am mâncat eu o dată niște supă fiartă gata în plic, din ranița unui soldat, și m-a dat gata ce deștepți sunt ăștia, cum s-au gândit ei să le facă soldaților toate condițiile, să se simtă hrăniți chiar și în junglă, de parcă ar fi la popotă.

Depășind toate sfaturile astea, rămân totuși cu curiozitatea aia a mea: ce pui în kit-ul ăla de supraviețuire și pentru „extrema urgență”? Adică, e mai bine până la urmă să te prindă cutremurul lângă frigider sau lângă budă? Sau mai bine pui deja un mini-frigider lângă budă, ca să te asiguri?

Etichete: ,

8 comentarii la “Bocceluța de cutremur” Subscribe

  1. it's me, me, me! 24/03/2011 at 21:59 #

    Comunicat al Ministerului de interne
    Dupa noile instructiuni,
    fiecare cetatean trebuie sa aiba in casa
    un carnat/cabanos,
    care trebuie tinut in frigider.
    In caz de cutremur,
    trebuie scos repede si tinut strans in mana.
    Acest lucru poate ajuta cainilor dresati
    sa va gaseasca mai usor.

  2. Gilbert 24/03/2011 at 23:09 #

    Păi, kitu’ ăla de supravieţuire ar trebui să conţină bz default şi un frigider (cu cârnat/cabanos în el) şi o budă.

    • Dollo 24/03/2011 at 23:20 #

      E, uite carnatul e chiar o idee buna. Plus ca are multiple utilizari….

  3. Dumnezero 24/03/2011 at 23:27 #

    In SUA este o industrie prospera pentru asa kit-uri (paranoia, cultura apocaliptica etc.). Daca ai prieteni pe acolo, poate gasesti o solutie practica.

    Si daca ai niste chestii pregatite, e bine si sa inveti cum sa le folosesti, sa le conservi, sa le aperi, sa le transporti.

    Tot in SUA, dupa atentatul din 11.9.11, a aparut o industrie de kituri pentru birourile din blocurile zgarie-nori… kituri cu parasute, ca sa poti sa te arunci de la etaj in siguranta (inca nu se stie „eficienta” :)) ).

  4. slai 25/03/2011 at 14:04 #

    fix banii trebuie sa ii ai la tine cand esti prins sub resturile unei cladiri. nu de alta, dar daca te salveaza si ajungi la spital, trebuie sa dai spaga la doctori.

  5. slai 25/03/2011 at 15:20 #

    a, o observatie pertinenta a cuiva… astia nu zic nimic de un amarat de telefon pe care sa-l ai la tine, poate reusesti sa chemi ajutoare. dar radio sa ai, ca sa nu pierzi cumva discursurile lui basescu…

    • Dollo 25/03/2011 at 17:54 #

      Dumnezero – americanii ăștia! 😉
      Slai – pai autoritățile nu ar vrea să ai telefon, că l-ai putea folosi. Scrie acolo în instrucțiuni să te abții de la dat telefoane, ca să nu blochezi rețeaua 🙂

  6. Gilbert 25/03/2011 at 19:06 #

    Atunci ar trebui şi un manual pentru cod morse…

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba