De fiecare dată când văd reclama aia la cremele Gerovital, cu extract de floare de colț, mă gândesc că e încă un soi de „tu cu cine faci banking”, dar în materie de cosmeticale. Ce naiba, floarea de colț nu era ocrotită, monument al naturii în România alături de capra neagră? Până la urmă am pus mâna pe moș Goagăl și l-am întrebat. Și am aflat că se poate domnule! Că elvețienii cultivă floarea de colț pe câmp, iar în luna iulie o storc de esențe, intru disperarea punctelor noastre negre. De pe față, firește.
De aici am înțeles că floarea de colț e bună pentru tratarea reumatismului (ironic, nu? să ai reumatism și să trebuiască să te cațeri în vârful muntelui ca să găsești medicamentul), a diariei, a durerilor de stomac, iar in materie de cosmetice ar avea efecte „anti-aging”. Și că deși e ocrotită și în Alpi, europenii ăștia deștepți s-au apucat de prin anii 80 s-o cultive pe câmpuri (deci e floare de câmp acuma?) pentru uz medical și cosmetic.
Că se poate face, și nu e o găselniță de marketing, am înțeles, dar nu vi se pare așa de românească treaba asta? Hai să băgăm extract de floare de colț (cu proprietăți anti-aging), cultivată pe pajiștile din Alpii elvețieni, într-un produs (anti-îmbătrânire prin definiție) care poartă numele dat de Ana Aslan.
Cum cine a fost Ana Aslan ? Inventatoarea geriatriei, tovarăși! Femeia aia care în anii 50 descoperea efectele procainei asupra organismului îmbătrânit, și breveta produsul Gerovital cu o formulă revoluționară pe care aveau să se bată toți îmbătrâniții lumii politice și mondene. Ai lumii am zis, nu ăștia de vitrină de Dorobanți.
Sigur că după 89 s-a ales praful și de formula doamnei Aslan, România n-a fost în stare să-și păstreze exclusivitatea asupra mărcii Gerovital, care acum se produce în 140 de țări. Iar Gerovitalul nostru importă extract de floare de colț din fermele elvețiene. Păi dacă nu suntem în stare de mai mult, atunci să importăm și extract de capră neagră, zic, poate o fi și ăla bun la ceva. Sub formă de căcăreze.
Rizi tu rizi, Harap Alb, dar sa stii ca eu am intilnit italieni, nemti si evrei innebuniti dupa Gerovitalul doamnei Aslan (ori veneau personal in Ro si isi indesau bagajele cu creme, ori cereau de la prieteni din Romania un mic favor – adu-mi si mie niste cutiute, cit te lasa inima si limitele la bagajul pe avion).
Inca un domeniu in care nu stim sa ne vindem bine. De cite ori imi cumpar o crema L’Oréal, Vichy, Eucerin, ROC, Bioderma din farmaciile sau drogheriile unguresti, ma enervez ca nu am si posibilitatea sa aleg un Gerovital.
Si nu cred ca e cazul sa ai un ton peiorativ despre Ana Aslan – eu spun ca ea a fost o cercetatoare adevarata, ghinionul ei ca s-a nascut in Romania si mai ales ca a trait mare parte din longeviva ei viata in comunism.
Păi nu am vrut să fac mișto de Ana Aslan. Daca asta s-a înțeles, rectific. Despre prostia ăstora de la Gerovital era vorba. Doamna Aslan, săraca, a fost tare la vremea ei. Noi suntem nedemnii urmași. În loc să batem monedă pe produsul original și pe formula ei, noi băgăm tot felul de bălării ca să ne dăm în pas cu vremurile.
Mda, floare de colt. Anul trecut mi-am luat soacra pe sus la cumparaturi de plante de balcon, si mi-a facut cadou si o planta de edelweiss, pre limba lor. La care mie imi cade fata si o intreb cum de se comercializeaza in magazin de gradinarit, ca e ocrotita de lege si blabla. Iti dai seama cat s-a amuzat pe socoteala mea dupa?! Oricum, cat a rezistat floarea, a fost superba, prin august insa s-a uscat.
Sotul meu, snob d-ala elvetian, s-a indragostit de cremele de la Gerovital. ca hidrateaza si nu lasa aspectul de gras, argumentele lui principale. Mie imi convine, am trecut eu pe Vichy si La Roche-Posay, ca bugetul alocat smacurilor tot ala e, dar cheltuie el mai putin. Sa vad cum il conving sa treaca de la cremele de ras englezesti la Farmec 😀
Acuma depinde și unde se face și Gerovitalul ăsta. În anii 90 se băteau pe marcă Mirajul din București cu Farmecul din Cluj. Până la urmă de Miraj s-a ales praful, s-a și demolat. Dar înainte de demolare au avut multă vreme o gamă bună, Gerovital, dată în special la export. Creme din alea foloseam și eu. De la Gerovital Plant (marca Farmec) n-am prea folosit. Adică nu mi-a rămas vreuna așa în memorie. Cred că ceva demachiant și un șampon am folosit cândva.
„A thorough review of biomedical research literature shows no empirical or peer-reviewed evidence that this product, under any formulation, prevents or postpones any aspect of aging. Further, there is evidence that the pharmaceutical ingredients of this product pose the risk of respiratory and cardiovascular complications, as well as a risk of serious systemic allergic reactions.”
oops
E, e lumea rea!
Am citit cu ceva intirziere articolul, dar chiar si asa as vrea sa-ti povestesc cum prin anii ’90 (si inainte) in pepiniera primariei din Cluj era o mica parcela cultivata cu floare de colt.
Junioarea care eram pe atunci s-a minunat dar nu a intrebat care era destinatia. Acum a aflat 🙂
Intre timp, pepiniera a murit si in locul ei a crescut un mandru cash & carry.