Rango e un film mișto

Johnny Depp, un cameleon in criza existentiala, alege sa se dea mare in loc sa se faca mic. Scoate lumea din criza si ramane si cu fata :)

Rango e o șopârlă care se trezește aruncată în deșertul Mojave, după ce-și dusese viața într-un soi de acvariu. Prins în subitul acces de criză existențială, Rango se dă mare, în loc să se facă mic. Adică deși teoretic e un cameleon, și s-ar putea camufla în orice mediu, el alege să sară în ochi și să joace rol de justițiar. Într-un western de jucărie, făcut de Gore Verbinski ( tatăl seriei „Pirații din Caraibe”). Și dacă nu v-am convins că e mișto, vă mai spun că vocea lui Rango e Johnny Depp. Eu de aia m-am dus la film, și nu mi-a părut rău.

Dacă vă plac desenele animate din categoria Shrek, Ice Age, Magadascar și altele asemenea, o să-l iubiți și pe Rango. Chiar dacă e un sherif impostor 🙂

Rango parodiază cam tot ce produce Hollywood-ul în film și America în politică și societate. Cameleonul salvează orășelul Dirt, condamnat la moarte prin însetare de un primar (broască țestoasă) hrăpăreț, pus pe afaceri imobiliare. Criza mondială e ilustrată în film de criza apei, devenită cel mai de preț bun depozitat în seiful băncii.

Personajele – ceva păsăret, șobolani, vulturi, un șarpe cu clopoței, câini și pisici – sunt amuzante și bine conturate, subiectul urmează o rețetă destul de comună, finalul e previzibil (în ciuda cucuvelelor-trubaduri care anunță moartea eroului încă de la începutul filmului), iar întregul te binedispune.

Filmul e recomandat pentru întreaga familie, de fapt în sală au fost o mulțime de copii, dar multe replici probabil vor fi înțelese mai mult de adulții care au și oarece cultură cinematografică în spate.  Va fi în cinematografe de vineri, 4 martie.

Etichete: , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.