Cine-i harnic și muncește…

… uite ce pățește. Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a făcut un clasament al țărilor membre în care se muncește cel mai mult. Și, evident, pe primul loc la numărul de ore lucrate într-o zi (și plătite), e Japonia, cu 9 ore. Cei mai relaxați în raport cu munca sunt belgienii, care muncesc doar 7 ore pe zi.

Totuși, cum toți știm că munca nu înseamnă doar distracția de la serviciu, unde primești salariu fie că prestezi, fie că freci menta, OECD a contorizat și munca neplătită. Iar la asta fruntași sunt mexicanii. Care muncesc zece ore pe zi, din care vreo trei ore sunt moka.

Turcoaicele gătesc cel mai mult, frațuzoaicele fac shopping

Munca neplătită înseamnă în general întreţinerea casei, curăţenie, gătit, cumpărături şi alte chestii gospodăreşti, pe care, nu zice studiul, dar putem să ni le imaginăm că sunt prestate mai ales de femei. De exemplu națiunea care petrece cel mai mult timp cu gătitul e Turcia, unde se face mâncare 74 de minute pe zi. Cel mai puțin „gătitori” sunt americanii, cu 30 de minute pe zi. Restul se învrât prin bucătărie vreo 50 de minute/zi.

La cumpărături cel mai mult petrec francezii – 32 de minute/zi, și cel mai expeditivi sunt coreenii – 13 minute.

Per total, munca neplătită în țările din OECD este estimată cam la o treime din produsul intern brut al țărilor OECD. Ceea ce e o valoare. Dat fiind că în organizație sunt 34 dintre cele mai dezvoltate țări de pe planetă.

Da, România nu face parte nici din OECD, nici nu este trecută în studiu. Nu vă mai plângeți atâta că munciți mult, că uite, la scară mondială nici nu se cunoaște;) Apropos, voi cam cât munciți pe zi?

Via CNN. Studiul îl găsiți aici.

Etichete: , , ,

5 comentarii la “Cine-i harnic și muncește…” Subscribe

  1. Gilbert 14/04/2011 at 04:59 #

    Destul de interesant studiul. Însă nu cred că România ar fi fost mai prejos de Belgia, la capitolul acesta. Dar dacă s-ar pune problema performanţei muncii, a productivităţii, atunci am fi avut cu ce ne lăuda 😉

    • Dollo 14/04/2011 at 10:33 #

      Da, cred ca le dam lectii la japonezi;)

  2. Dragos B 14/04/2011 at 12:35 #

    Mai, si cu japonezii astia…

    Desi au zeci (daca nu sute) de mii de roboti prin uzine (ca, de, tre’ sa produca mult mult mult) la centrala avariata abia dupa o saptamana a ajuns un robot sa faca treaba pe care o facusera oamenii pana atunci. Bine ca domeniul militar geme de tot soiul de roboti. Da’ cu astia care sa
    salveze , nu sa omoare oameni (vezi episodul reent cu cei doi soldati americani), mai usurel…

    Iar nu inteleg cum de nu reusesc sa faca niste adaposturi eficiente anti-tsunami in zonele foarte expuse. Daca n-au timp s-o taie pe deal cu bicla sau autobuzul, sa fuga repede intr-o incinta/turn de beton pana trece valul. Si-n loc sa moara 10-15’000 mor 1000-1500… Bine ca se fac tot soiul de zgarie-nori si alte burj al arab & stuff. 🙁
    Tare mi-e teama ca astia 10-15’000 sint de la bun inceput priviti ca ‘victime colaterale’ care nu conteaza pe langa cele 200 de milioane ale totalului. 🙁

    Asa ca la ce bun toata munca aia disperata a lor? 🙁

    • Dollo 14/04/2011 at 18:44 #

      Pai da, dar tin la forma lor fizica. Cine n-are rezistenta sa fuga repede pe deal cand se da alerta de cutremur+tsunami ala nu merita sa traiasca, pesemne 🙂

  3. Dragos B 20/04/2011 at 22:30 #

    La ce bun toata munca asta disperata a japonezilor daca…

    http://www.ziare.com/international/japonia/mortii-invizibili-din-japonia-conditiile-din-adaposturi-ucid-supravietuitorii-1089584

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?