Cu regret vă informăm că…

Datele dumneavoastră personale pot fi folosite de oricine și cam oricum în România, că noi n-avem personal și nici sediu ca să vi le apărăm. Momentan.

În România, ca și în alte state europene, există o autoritate care veghează (sau ar trebui să) la protecția datelor cu caracter personal pe care noi, românii liberi, ni le împrăștiem cu dărnicie în stânga și dreapta. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal funcționează pe baza câtorva legi ce datează de prin 2001 încoace și se presupune că acolo, la ea, te adresezi ori de câte ori simți că niște oameni răi vor să facă ceva necurat cu datele tale personale. Adică de exemplu reclami că ești spămuit, că ți se folosește CNP-ul sau alte date personale în scopuri pentru care nu ți-ai dat acordul, că patronul își verifică fără drept corespondența etc.

Vă imaginați, deci, și voi, ca și mine, că acolo sus la ANSPDCP cineva veghează cu un ochi ager la datele care mișună prin România, și cât de corect sunt ele folosite, nu? Ei bine, ieri m-am documentat eu ce m-am documentat pe site-ul instituției, până când curiozitatea și nevoia m-a împins să-i sun. O voce caldă de robot mi-a spus: „pentru informații despre serviciul x tastați 1, pentru informații despre y tastați 2, pentru…” și tot așa până la final când a spus „pentru a contacta agentul de pază vă rugăm așteptați!”. Am așteptat dar degeaba, că agentul nu era nici el de pază, așa că într-un târziu a venit un țiuit ca de fax.

Am zis că poate cu o solicitare de întâlnire, trimisă pe email, am mai mult succes. Am scris cine sunt, că vreau să discut cu cineva de la ei, despre domeniul lor în general. N-am spus nici când, nici că mă arde dead-line-ul. Ci doar că vreau să-i cunosc, cum ar veni.

Azi primesc răspuns de la purtătoarea de cuvânt:

Adresa dvs. transmisă pe mail a fost înregistrată cu nr. 8340 din 20 aprilie 2011 la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Cu regret vă informăm că, temporar, din motive obiective legate de deficitul de personal şi situaţia incertă a sediului Autorităţii, nu putem da curs solicitării dvs. Mulţumindu-vă pentru interesul manifestat pentru domeniul protecţiei datelor, vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate de colaborare pe viitor. Cu stimă, xyz!

Sun din nou și nimeresc de data asta peste un nene care-mi zice: „aaa, dar nu știu pe unde o fi doamna xyz, că noi suntem acum aici, dar nu mai știm cât vom fi, că s-ar putea să nu mai fim…, dar dacă o văd îi zic că ați căutat-o…!” Și cam atât. Bine, ar trebui să zic merci că mi s-a răspuns totuși, că puteau foarte bine să n-aibă nici internet, nu? Sau chiar dacă aveau să li se rupă de emailurile primite de la petenți. Când trimiți o solicitare pe email la o instituție publică e ca și când scrii într-o gaură neagră. Nici măcar ecou nu vine din ea, darmite un răspuns.

Totuși, mai are rost să mă întreb cum ar reacționa onorata instituție dacă chiar aș avea de făcut o sesizare (notificare cum zice la lege) cum că mi se încalcă drepturile legale și mi se terfelesc datele personale? Neah!

Tags: , , ,

8 Responses to “Cu regret vă informăm că…” Subscribe

  1. Oana 20/04/2011 at 16:59 #

    Eu zic sa nu. Adica sa nu te intrebi, ca oricum nu rezolvi nimic. Asa e la noi. 🙂 Si gata. 🙂

  2. mircea 21/04/2011 at 00:38 #

    Pai tu ai avea incredere intr-o institutie cu un nume atit de pompos incit nici initialele nu i le tii minte? Lasa SRI-ul sa se ocupe de protectia datelor. E drept ca mascatii nu prea navalesc la 6 dimineata peste spammeri, dar pe cei care-ti fura datele de cont ii culeg destul de repede.

    • Dollo 21/04/2011 at 08:33 #

      Da, dar sunt cazuri aparent mai puțin dăunătoare contului, care nu captează atenția SRI. Tocmai pentru că nu au o miză suficient pentru spectacol cu mascați. De alea ar trebui să se ocupe totuși cineva, care să și încurajeze astfel oamenii să le reclame. Dar daca e lipsa de personal, deh!

  3. Escu 21/04/2011 at 07:56 #

    inca un exemplu care arata cum merg lucrurile in Romania. Sincer, tu nu te-ai saturat? Cate mai poti sa duci?

    • Dollo 21/04/2011 at 08:33 #

      He, he, păi dacă n-ar fi cazurile astea noi cu ce ne-am mai distra? 🙂

  4. blo 21/04/2011 at 10:54 #

    o baza de date cu caracter personal costa o gramada de bani. si nu ma refer la bazele noi-noute, ca de alea aproape ca nu te poti atinge, ci la cele rulate de pana atunci de cateva banci, agentii de asigurari sau mai stiu eu ce.
    incearca la un proiect de outbound de la un call center, sa-ti spuna ei de cate ori a fost arsa baza de date pe care o folosesc in momentul respectiv.

  5. ady 22/04/2011 at 22:27 #

    sa vezi ce distractiv este si daca esti o institutie/firma/oaresce care trebuie sa notifice una-alta la sus-numita autoritate. notificarile se fac musai si obligatoriu on-line, intr-o aplicatie de a lor. cand am de facut asa ceva ma pregatesc cu distonocalmu’ langa mine. o chestie, care ar trebui sa dureze 10 minute dureaza uneori si 3 zile, ca nu functioneaza aplicatia lu’ peste sau nu se poate face de nicio culoare, cum am patit inainte de craciun. am sunat (apropos, programu’ cu publicul este doar pana la 11, nu conteaza ca-i inoportunezi la sediu sau la telefon) si mi-au zis ca e site-ul supraincarcat si sa le scriu. le-am scris, a venit raspuns dupa vreo luna ca trebuie sa fac notificarea on-line. ma mir ca nu mi-a facut poc vreo vas de sange prin creieri. totusi, recunosc, saptamana trecuta a mers uns. nu mi-a venit sa cred.
    aaaaa si ghidul ala de completare e cvasi inutil. eu am preluat operatiunea asta de la alte colege, care au muncit vartos si au dat zeci de telefoane sa ajungem unde suntem acum.

    • Dollo 23/04/2011 at 08:52 #

      M-ar interesa sa detaliezi un pic situatia cu care te confrunti. Scrie-mi pe email, te rog. Gasesti adresa la rubrica „contact”.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma