În grădina lui Andrei

Daca ați afla că sunt naturale, cultivate tradițional, ca la bunica în curte, fără chimicale, ajutate doar cu gunoi de grajd, apă de puț din fundul curții, soare și vânt de Bărăgan, ar costa un pic mai mult ca la Cora sau Carrefour, și v-ar veni la ușă, acasă, ați comanda un astfel de coș?

Dacă răspunsul e da, vă spun într-o săptămână-două cum să faceți ca să le comandați. Până atunci au timp să se mai împlinească și ele, mititelele, și să se îndoape cu fitonutrienți naturali din pământul fertil al Ialomiței. Vă spun cu mâna pe inimă că n-am gustat în viața mea o ridiche mai aromată și picantă ca asta din grădina lui Andrei, și nici rucola mai untoasă și amăruie n-am pus pe limbă până acum.

Între timp, însă, pot să vă prezint câteva din personajele poveștii la care lucrez, și care va putea fi citită într-o revistă, în curând.

Tags: , , , ,

14 Responses to “În grădina lui Andrei” Subscribe

  1. Escu 29/04/2011 at 23:52 #

    mai multe detalii despre gradina lui Andrei vrem! Cat mai repede 🙂

    • Dollo 30/04/2011 at 21:49 #

      putina rabdare, stimabile!

  2. Miscellaneous 30/04/2011 at 02:53 #

    Oriunde-n țară ? 🙂

    • Dollo 30/04/2011 at 21:48 #

      Bucuresti si imprejurimi, pana in Ialomita

  3. blo 30/04/2011 at 14:01 #

    🙂 eu as comanda daca as putea, si le-as face reclama pozitiva peste tot 🙂

    • Dollo 30/04/2011 at 21:51 #

      Voi aveti la dispozitie toata Germania, cea mai mare piata de produse eco, mai draga. Dar tot rosia romaneasca cred ca e mai buna, cu toate certificatele lor eco.

  4. Farfuridi 30/04/2011 at 22:20 #

    io ma bag 😀

  5. alina baicu 03/05/2011 at 19:09 #

    Da, si eu vreau sa comand!

  6. spufi 04/05/2011 at 14:22 #

    deci DA, si mai repede!

  7. Roxana 08/05/2011 at 18:19 #

    Pai si cum primesc si eu un cos d-ala frumos, plin cu de toate?

    • Dollo 08/05/2011 at 20:13 #

      Puțintică răbdare, Andrei tocmai a luat o pauză de la legume, pentru că azi a devenit tată. În câteva zile vă povestesc și cum puteți să comandați legumele.

      • Roxana 10/05/2011 at 09:28 #

        Felicitari!
        Sa fie sanatos bebele si mami sa-si revina repede:)

  8. Miruna 12/05/2011 at 03:25 #

    si eu as vrea sa comand. asteptam detalii:)

  9. Ivan Elena 15/05/2012 at 21:00 #

    Bine va gasesc!

    Am aflat cu entuziasm de legumele pe care le cultiva dl. Andrei.
    Eu reprezint magazinul Bio Pukka Food si am dori un numar de contact pentru a stabili termenii unei colaborari.

    Multumim,

    Elena Ivan
    Asistent PR Pukka Food

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.