Am văzut roșu la piață

Cum să ceri aproape în luna iunie 25-35 de lei pe kilogramul de cireșe (fie ele și cu carne, că sunt cărnoase și or avea și viermi), când un kil de carne costă până în 20 de lei, la fel și unul de kaizer sau mușchi procesat ca mezel? Păi cât costă să crești un purcel, să-l tai, să-l procesezi, și cât poate să coste culesul unei cireșe din copac, ha?

Cum era cântecul ăla al lui Andrieș prin anii 80, că a văzut brânză la televizor? Așa m-a dat pe mine pe spate azi o vizită neașteptată în piață, unde am văzut cireșe și căpșune, prima dată pe anul ăsta. Mă refer la astea autohtone. Cine merge mai des la piață le-o fi văzut mai devreme, dar uite că la mine „s-au copt” abia azi. Și am fost șocată, doamnelor și domnilor, că cireșele sunt mai scumpe decât carnea. Pe bune, cum să ceri aproape în luna iunie 25-35 de lei pe kilogramul de cireșe (fie ele și cu carne, că sunt cărnoase și or avea și viermi), când un kil de carne costă până în 20 de lei, la fel și unul de kaizer sau mușchi procesat ca mezel? Păi cât costă să crești un purcel, să-l tai, să-l procesezi, și cât poate să coste culesul unei cireșe din copac, ha?

Căpșuna de Baia Mare, în schimb, mare și aromată, costa „doar” 10 lei kilul. Bunuță la gust, ce-i drept, în ciuda aspectului artificial. N-aș fi luat dacă doamna din imagine n-ar fi insistat să-mi dea să gust.

Culmea e că până să-mi dea mie au mai cumpărat vreo trei cucoane căpșuni de la taraba asta. Deci cred că prin alăturarea celor două trufandale, căpșunele au fost favorizate, că 10 lei comparativ cu 30 are un rol psihologic. Ți se pare până la urmă un chilipir. Ce mai înseamnă zece lei în ziua de azi, când un cerșetor îți cere direct cinci, de la obraz, nu?

P.S. Și Toshibei i-a plăcut că a dat târcoale castronului și ar fi rostogolit cu laba o căpșună prin casă 🙂 Dar în final s-a mulțumit doar să se lingă pe lăbuțe.

Etichete: , , ,

11 comentarii la “Am văzut roșu la piață” Subscribe

  1. Ana 27/05/2011 at 17:11 #

    Mie imi vine sa urlu cand aud asta cu „daca fructele sunt mari si frumoase/ daca sunt de import sigur sunt artificiale si nu au nici un gust”

    Capsune am luat inainte de Paste dintr-un supermarket ~ 7 lei. E drept ca era si ceva promotie. Acasa le-a varsat mama intr-un castron din care eu mi le-am ales pe cele mai mari si frumoase. Mi-au placut. Mama a ramas cu cele mai mici. N-a fost prea incantata.

    • Dollo 27/05/2011 at 17:21 #

      Mă, n-aș zice că e neîntemeiată „prejudecata” asta, pentru că în privința căpșunelor cel puțin eu una le prefer pe cele mici și autohtone, care au o aromă mult mai puternică decât cele mari și, de regulă, de import. Apoi, căpșuna nu e de felul ei așa uriașă, cum erau astea de le-am văzut azi. Deci gândești automat că i s-a pus ceva „încurajant” chimic ca să crească. Prin urmare, iată logica 🙂

  2. Ana 27/05/2011 at 18:22 #

    Eu stiu ca parintii tatalui alegeau din gradina pentru consumul propriu ce gaseau mai frumos si mai mare, indiferent de ce leguma/ fruct era vorba. Cele mai mici si urate se duceau la porcii vecinei de cealalta parte a strazii. Si la fel faceau si parintii mamei, doar ca in cazul lor era vorba de animalele din propria lor curte. Animale care tin minte ca isi luau o groaza de suturi de la bunicu’ pentru ca erau „doar niste animale” care nu merita un tratament mai bun. Animale care produceau cacat cu viermi. Asa ca atunci cand vad ca cineva in piata vinde fructe mai mici, nu ma gandesc ca sunt mai gustoase, ci ca sunt exact cele pe care nu le-a considerat suficient de bune pentru consumul propriu.

    Mi se pare absolut ridicol ca cineva poate sa creada ca tot ce e din import e rau. Ca numai ce se produce la noi e natural si bun si tot ce se produce in alta parte e produs in laborator. Motivul pentru care exista la vanzare fructe din alte tari este ca exista cerere. Si la noi nu se produce suficient. Nici cantitativ, nici calitativ.

    Chestia cu gustul e subiectiva. Unii oameni nu se pot obisnui cu unele chestii noi (si nu consider ca asta ar fi neaparat ceva rau). Si e mult mai usor sa spui ca nu are gust decat sa stai sa explici ca e un gust care nu te atrage (eu n-am spus de atatea ori pur si simplu ca nu imi place ciocolata turceasca? de fapt eu am incercat ciocolata doar de la cativa producatori turci pe care pot sa ii numar pe degete si nu imi plac anumite chestii legate de ciocolata lor, cum ar fi faptul ca e cam „cerata”, se topeste prea incet in gura si are un gust specific care e diferit de gustul pe care ma astept eu sa-l aiba ciocolata). Perele olandeze pe care le consum eu regulat sunt cu siguranta diferite la gust de cele pe care le mancam cand eram mica. Dar sunt al dracului de bune. Mie imi plac mai mult decat orice alte pere romanesti incercate vreodata. Sunt mai dulci, mai zemoase. Felul in care se topesc in gura le apropie mai mult de pepene decat de perele romanesti.

    • Dollo 27/05/2011 at 21:50 #

      Mă, așa o fi, dar uite, apropos de fructe mici. Eu am căpătat niște mere de la o prietenă de la munte, din livada ei. Nestropite, nechimizate, mititele și sănătoase. Dacă le-ai vedea în piață nu le-ai cumpăra. Dar aveau un gust extraordinar. Spre deosebire de alea frumoase pe care le-am luat din piață, și care parcă erau iarbă verde la gust. Același soi, menționez. Nu sunt nici eu de acord că tot ce e românesc e mai bun, pentru că între timp au descoperit și țăranii români azotații și nitrații, și-i folosesc ca calicii, în cantități industriale, nu agricole. Ce mă deranjează la fructele/legumele de import e că majoritatea sunt tratate chimic ca să reziste transportului și perioadei lungi de așteptare până ajung pe masa mea. Iar asta pentru mine e suficient să nu-mi doresc să le mai consum. De ce să consum o căpșună în toiul ierni sau o piersică sau mai știu eu ce fructă când nu e sezonul ei atunci? Dar, până la urmă și aici vorbim de gusturi. Dacă-ți plac perele olandeze, ce contează cum au ajuns la noi? Nu pot să mă pronunț despre ele oricum pentru că nu le-am gustat 🙂

  3. Ana 27/05/2011 at 18:24 #

    Inca o chestie. Tigrii siberieni sunt de felul lor mai mari decat cei bengalezi. De ce n-ar fi capsunile de Baia Mare mai mari decat cele din restul tarii?

  4. Dragos B 27/05/2011 at 19:34 #

    http://ninulescu.blogspot.com/2011/05/ninu-vanzator.html

    🙂

    • Dollo 27/05/2011 at 21:44 #

      Dacă nu dă și adresa tot degeaba 🙂

  5. ady 27/05/2011 at 21:08 #

    ma alatur oarecum anei, mentionand ca sunt soiuri si soiuri. si chiar si la noi in tara in ultimii 10-15-25 de ani (din copilaria noastra si pana acum :)) au aparut soiuri noi, cu fructe mai mari sau mai nu stiu cum.
    problema mea cu capsunile este ca oride unde ar fi (de la piata, romanesti sau nu, sau de la bunica-mea/parinti din gradina ) mie mi se par acrisoare si le mananc cu zahar. 🙂
    dollo, acu’ 2 zile, la piata crangasi (au si toalete la cu chiuvete la care curge apa :)) ciresele erau intre 13 si 15 lei./kg si capsunile intre 7 si 9.

    • Dollo 27/05/2011 at 21:43 #

      Hm, stiam eu că ăștia de la Vitan sunt niște bandiți 🙂

      • ady 28/05/2011 at 00:08 #

        ioi, vitan, am lucrat pe langa, mai bine imi aduceam d-acasa si ultima frunza de salata. 🙂

  6. spufi 30/05/2011 at 16:25 #

    Dollo, e un criteriu si marimea fructului (cu cat mai mic si diform, cu atat mai natural) dar cel mai sigur ca e organic e cand ai si ceva carnita in fruct: viermii stiu sa faca fara gres diferenta intre organic si neorganic! problema e: ai tupeu sa te bagi?

Leave a Reply to Dollo

Oldies but goldies

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!