Euroi falși la BNR*

Pe Lipscani, în sediul Băncii Naționale care e lipit de City Grill, e deschisă de ceva vreme o expoziție despre bani și istoria lor. Sunt informații interesante acolo, despre devenirea leului, de la taler încoace, dar mai ales despre euro, monedă la care aspirăm și noi, parcă. Și dacă tot o fi să se ducă dracului euro, până ajungem noi la el, puteți să îl pipăiți acuma și să-i aflați secretele, pentru că expoziția e cu intrare liberă și ține până pe 27 mai. E deschis de la 8.00 la 18.00., de luni până vineri.

Sunt expuse niște bancnote euro false, lângă unele reale, și aveți ocazia să învățați – răsucind hârtiile pe toate fețele – cum le deosebiți pe alea false de alea bune. Sunt și câteva filmulețe despre fabricarea euroilor, precum și informații despre elementele grafice care se regăsesc și pe bancnote, și pe monede. De exemplu eu nu știam că pe bancnote sunt desenate elemente de arhitectură specifică diverselor secole, de la clasic, roman, gotic, baroc, renascentist, până la astea moderne din oțel și sticlă. Iar alinierea asta cronologică a stilurilor coincide cu valoarea crescătoare a bancnotelor. Hârtia de 5 euro e clasică, aia de 500 e modernă.

Fețele monedelor au altă grafică în fiecare țară din cele care au adoptat moneda euro, dar bancnotele sunt la fel peste tot. Cu excepția unor cifre din serie, care diferă tot în funcție de țară.

Tot cu ocazia asta, am căpătat, la intrare, un pliant cu numele și fețele tuturor guvernatorilor BNR, de la 1880 încoace. Am aflat și eu așa cine a fost Ion Câmpineanu (primul guvernator BNR, a pus bazele băncii și a înființat imprimeria națională. Pe vremea lui au fost tipărite primele bancnote românești), că tot am bătut strada care-i poartă numele vreo zece ani în tinerețe 🙂 Precum și faptul că dintre toți cei 26 de guvernatori BNR câți am avut până acum, Mugur Isărescu e cel mai longeviv (din 1990 până acum, cu pauza din 2000 când a fost prim ministru).

Expoziția are și niște monitoare cu jocuri interactive pentru copii. În caz că aveți ceva timp de pierdut cu puradeii și nu știți unde să-i duceți, mergeți cu ei la BNR ca să vadă euroii falși și să se joace de-a refacerea unei bancnote rupte din greșeală.

*Da, știu, titlul e interesant, nu? 😉

Etichete: , , , ,

2 comentarii la “Euroi falși la BNR*” Subscribe

  1. Dragos B 12/05/2011 at 22:29 #

    „*Da, știu, titlul e interesant, nu? ;)”

    Neah, nu e! ;(

    E plin la ei in statistici si raportari si tinte de inflatie de fals si falsuri. Falsuri inclusiv in euro.
    Inspirat de postu asta: http://beranger.org/post/5422667494 as zice: Ei cu falsu’, noi cu falusu’!

    • Dollo 13/05/2011 at 09:43 #

      Da, poate ar fi mai interesanta o expozitie in care sa fii invatat sa discerni intre realitate si statistici „oficiale”. Dar nu cred ca arecineva interesul s-o facă

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Life’s a bitch, prison bitch

irina-jianu-6-560x419

Irina Jianu, condamnată în lotul „Trofeul calității” alături și pentru Adrian Năstase, ispășește șase ani de pușcărie în închisoarea construită chiar de firma ei, în 2006, la Bacău

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.