Euroi falși la BNR*

Pe Lipscani, în sediul Băncii Naționale care e lipit de City Grill, e deschisă de ceva vreme o expoziție despre bani și istoria lor. Sunt informații interesante acolo, despre devenirea leului, de la taler încoace, dar mai ales despre euro, monedă la care aspirăm și noi, parcă. Și dacă tot o fi să se ducă dracului euro, până ajungem noi la el, puteți să îl pipăiți acuma și să-i aflați secretele, pentru că expoziția e cu intrare liberă și ține până pe 27 mai. E deschis de la 8.00 la 18.00., de luni până vineri.

Sunt expuse niște bancnote euro false, lângă unele reale, și aveți ocazia să învățați – răsucind hârtiile pe toate fețele – cum le deosebiți pe alea false de alea bune. Sunt și câteva filmulețe despre fabricarea euroilor, precum și informații despre elementele grafice care se regăsesc și pe bancnote, și pe monede. De exemplu eu nu știam că pe bancnote sunt desenate elemente de arhitectură specifică diverselor secole, de la clasic, roman, gotic, baroc, renascentist, până la astea moderne din oțel și sticlă. Iar alinierea asta cronologică a stilurilor coincide cu valoarea crescătoare a bancnotelor. Hârtia de 5 euro e clasică, aia de 500 e modernă.

Fețele monedelor au altă grafică în fiecare țară din cele care au adoptat moneda euro, dar bancnotele sunt la fel peste tot. Cu excepția unor cifre din serie, care diferă tot în funcție de țară.

Tot cu ocazia asta, am căpătat, la intrare, un pliant cu numele și fețele tuturor guvernatorilor BNR, de la 1880 încoace. Am aflat și eu așa cine a fost Ion Câmpineanu (primul guvernator BNR, a pus bazele băncii și a înființat imprimeria națională. Pe vremea lui au fost tipărite primele bancnote românești), că tot am bătut strada care-i poartă numele vreo zece ani în tinerețe 🙂 Precum și faptul că dintre toți cei 26 de guvernatori BNR câți am avut până acum, Mugur Isărescu e cel mai longeviv (din 1990 până acum, cu pauza din 2000 când a fost prim ministru).

Expoziția are și niște monitoare cu jocuri interactive pentru copii. În caz că aveți ceva timp de pierdut cu puradeii și nu știți unde să-i duceți, mergeți cu ei la BNR ca să vadă euroii falși și să se joace de-a refacerea unei bancnote rupte din greșeală.

*Da, știu, titlul e interesant, nu? 😉

Etichete: , , , ,

2 comentarii la “Euroi falși la BNR*” Subscribe

  1. Dragos B 12/05/2011 at 22:29 #

    „*Da, știu, titlul e interesant, nu? ;)”

    Neah, nu e! ;(

    E plin la ei in statistici si raportari si tinte de inflatie de fals si falsuri. Falsuri inclusiv in euro.
    Inspirat de postu asta: http://beranger.org/post/5422667494 as zice: Ei cu falsu’, noi cu falusu’!

    • Dollo 13/05/2011 at 09:43 #

      Da, poate ar fi mai interesanta o expozitie in care sa fii invatat sa discerni intre realitate si statistici „oficiale”. Dar nu cred ca arecineva interesul s-o facă

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască