Placintă cu spanac

Ăsta a fost mesajul culinar de întâmpinare al mamei pentru revenirea mea pe pământuri natale. Poate să însemne și un soi de interogație, gen „ce mare spanac ai făcut acolo?”, dar în esență e totuși o plăcintă al naibi de gustoasă, pe care am pus limba prima dată în Grecia, acum mulți-mulți ani.

Atunci i-am povestit mamei cum a fost plăcinta aia, și cum zisese grecoaica că se face, și mamei nu prea i-a ieșit. Trebuie să recunosc că nici acum n-a fost fix ca aia grecească, deci trebuie că mesajul meu a fost pe undeva distorsionat. Sau grecoaica nu mi-a spus și secretul 😉 De data asta rețeta am primit-o de la soția lui Andrei, care m-a servit cu așa ceva înainte să le vizitez grădina. Și la ea era altfel ca la mama…

În principiu rețeta e cam așa:

3 kg de spanac, un kg de brânză grasă (de capră, sau feta), 6-8 ouă, o ceapă-două, foi de plăcintă cumpărate.

Mama a curățat spanacul și a avut curiozitatea să-l cântărească, să vadă cât a mai rămas. Nici două kg. Așa că a completat cu câteva legături de leurdă. A călit apoi totul în ceva ulei în care tocase ceapa înainte. Spanacul lasă foarte multă apă la călit, și ca să nu-l faceți terci, totuși, e bine să-l luați de pe foc înainte de a se fleșcăi de tot, și să-l scurgeți de zeamă. Îl lăsați un pic la răcit înainte de a-l amesteca cu brânza și ouăle.

Brânza fărâmițată se amestecă cu ouăle bătute, și toate se completează cu spanacul călit. Pasta asta se rulează în foile de plăcintă, ca niște burlane, se așează în tava de plăcintă și se dau la cuptor. Teoretic cam asta e procedura. Acuma, cum o să vă iasă vouă n-am nici cea mai vagă idee. Constat că mamei îi iese de fiecare dată altfel. Drept e că și asta de acum e foarte gustoasă, ca o ruladă vegetală. Are gust de spanac, un iz de usturoi (de la leurdă) și aroma aia untoasă de brânză de capră. Dar tot nu e ca aia grecească. Uof!

Etichete: , , ,

5 comentarii la “Placintă cu spanac” Subscribe

  1. ady 11/05/2011 at 11:23 #

    foile de placinta sunt d-alea subtiri, sau aluat de foietaj?
    daca sunt de placinta, subtiri, reteta prevede ungere cu ulei sau altceva?
    merci de idee. am niste spanac congelat (pus de mine persoanal, primavara trecuta) si nu stiam ce sa fac cu el.

    • Dollo 11/05/2011 at 15:43 #

      Cele folosite de mama sunt subțiri, dar se face si cu foietaj. Si ea de regula le unge cu ceva ulei, dar nu prea mult ca oricum umplutura e destul de uleioasa de la branza si spanacul calit. Succes! Să-mi zici cum ți-a ieșit 🙂

  2. ady 12/05/2011 at 10:25 #

    a fost delicioasa. eu am pus un pic de nucsoara si tarhon la spanac (asa scria pe lista mea de pe frigider pt mancaruri si condimente) si o idee de piper, plus juma’ de borcanel de smantana la amestecul de ou si branza (smantana aia freca menta prin firgider si mi s-a parut ca ar merge). persoane care nu tin dieta de la mine de la birou au zis ca-s fraiera ca mai stau pe salar si ca ar trebui sa-mi deschid patiserie. 🙂 merci de reteta.
    daca te intereseaza, am o carte cu retete grecesti, adusa de la mama ei din grecia (e in romana, grecii se pricep sa-si atraga turistii :)), poate reteta de acolo va fi mai asemanatoare cu ce ai mancat in grecia.

    • Dollo 12/05/2011 at 10:35 #

      Mă bucur că ți-a plăcut și că ai făcut „victime” cu ea la job 🙂 Nu a ieșit prea zemoasă și cu smântâna? Că asta e principala chestie pe care o constat eu la plăcintele mamei, că sunt prea umede. Ale grecoaicei erau cumva mai uscate. Parcă. Ar fi interesant ce zice în cartea ta la plăcinta asta. Poți să verifici?

      • ady 12/05/2011 at 12:26 #

        nu, nu a iesit zemoasa, dar a fost si o smantana grasa (30%) si putina, juma’ de borcanel d-ala mic de 125 g.
        eu prefer o idee mai umeda. adica sa nu fie foile alea ultra-crocante si uscate, sa se faramiteaza si ma umplu de firimituri. (detest firimiturile de foietaj).
        a iesit numa’ bine, nici prea prea, nici foarte foarte.
        verfic diseara ce zice cartea.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.