Prima călătorie pe care trebuie s-o fac pentru subiectul bursei mele este la Belgrad. Plec luni, așa că azi era ultima zi în care puteam să fac asigurare medicală, să schimb bani, să cumpăr o hartă… Pentru că, da, am decis să îmbin plăcutul cu nevoia și să văd Dunărea în amonte, măcar de la Drobeta Turnu Severin până la Belgrad, într-o călătorie cu mașina.
***
La Diverta am căutat să cumpăr o hartă. Aveau din orice țară mai puțin din Serbia. Știu, lumea a descoperit GPS-ul, dar modelul de GPS pe care l-am căpătat eu nu are hărți pentru Serbia și nici n-am găsit pe net unele pentru el.
***
La Allianz Țiriac am dat peste o duduie drăguță care ne-a făcut asigurare medicală. Când să semnăm polițele constatăm că duduia bifase varianta de asigurare valabilă numai în UE.
– Dar cum, Serbia nu e în UE? a întrebat dezamăgită.
Nașpa, costă mai mult. Cu 4 lei.
***
Cum la casele de schimb valutar nu aveau dinari sârbești am zis să încerc la bancă, de unde tot trebuia să scot lei. La CEC am avut onoarea să dau tot peste doamna care nu-și cunoștea adresa de email. Se pare că ea e de regulă vorbăreață și dornică să socializeze cu clienții. Nu, nu cred că asta e politica băncii, cred doar că doamna se plictisește în fața inutilului computer 😉
– Bună ziua, dinari sârbești aveți?
– Doamne ferește, n-avem așa ceva! se dă doamna înapoi, oripilată de pacă i-aș fi cerut castraveciori bulgărești. Dar de ce vă trebuie așa ceva?
– Păi ca să mă duc la Belgrad. Credeți că am șanse să găsesc la Drobeta Turnu Severin, pe la casele lor de schimb?
– Nooo, dar acolo ce căutați?
– Păi pe acolo o să trec în drum spre… atunci dați-mi niște euro.
– Păi de ce nu vă duceți și dumneavoastră acolo unde e deja euro?
– Acolo am treabă.
– De…
– Lasă că nici noi n-avem euro încă. Încerc să spăl cumva imaginea Serbiei în ochii doamnei de la CEC.
– Și nici n-o să avem, doamnă, vă spun eu! Poate la a șaptea generație care se va naște după noi… ăhă!
– Păi e o problemă și cu generațiile astea, că a cam scăzut natalitatea. o întărât eu, simțind că zace în ea o nemulțumire
– Păi cine să mai facă, doamnă, copii? Tata mare? Ce-i prost? E de ajuns să se uite la Boc și-i piere cheful!
La ghișeul de alături vine un domn cu o amendă de circulație. Funcționara îi zice că au expirat cele 48 de ore în care putea să plătească jumătate din amendă, așa că acum îl costă 600 de lei. Moment în care doamna mea sare ca arsă, de parcă ea ar fi luat amenda:
– Cât!!? Dar ce ați făcut, domnu?
Am plecat lăsând-o cu altă supărare pe cap, a ăstora care sunt amendați pe nedrept evident pe polițiști.
Așadar, luni pornesc spre Belgrad. O să-l nimeresc eu cumva, măcar de mă țin de malul Dunării. Bine, glumesc, am și niște îndrumări de la Michelin, dar voiam să știu exact cum ajung la o adresă anume în Belgrad. Dar o să mă descurc. Până la urmă asta e capitala poporului vecin și prieten cu noi de pe vremea când era condus de un alt mare prieten al patriei noastre socialiste, Iosip Broz Tito. Dacă aveți sugestii ce să văd pe acolo, loviți-mă cu idei. N-o să am prea mult timp de căscat gura, dar ceva, ceva tot o să fotografiez ca să vă arăt și vouă.
Hi hi hi!… Boc anticonceptionalul… 🙂 Oral?… De a doua zi?… Dintotdeauna?…
De câțiva ani plus câțiva ani după 😉
Serbia e o tara interesanta unde ai ce vede, mai ales in localitatile de pe malul Dunarii In Belgrad nu trebuie ratata catedrala Sf. Sava si partea mai veche a orasului.
Dollo, fara suparare, dar am o intrebare: la ce cumperi dinari sirbesti din Ro, sa ii duci in terscherea si sa ii pazesti ca pe ochii din cap sa nu ti-i fure?
Am fost anul trecut intr-un Balkan tour (Serbia, Montenegro, Albania si Bosnia), si tot ce am facut a fost sa scot de la bancomat banuti de pe card, direct in moneda care imi trebuia.
Nu inteleg de ce romanii sint inca reticenti la procedura asta. Argumentul cu „e mai scump” e tare plicticos: chiar daca platesti ceva comision la scosul banilor, rata de schimb folosita de bancomat e adesea mai favorabila decit cea la care schimbi in casa de schimb. Iar daca platesti cu cardul la bezinarie, restaurant, hotel, etc, comisionul e suportat oricum de partenerul tau de afaceri, nu de tine. Mai apoi, daca scoti de pe card in Romania un purcoi de bani, cu gindul sa il schimbi in dinari/lire/euro, etc, nu platesti oricum un comision? Pina la urma, e tot aia, cu diferenta ca ai ‘peace of mind’ daca nu trebuie sa ai grija banilor cash zi de zi – pentru mine, asta conteaza cel mai mult.
Prin urmare, pe viitor iti recomand, indiferent pe unde ai merge, sa te folosesti cu incredere de card (vorba aia „for anything else there is Mastercard”).
Pai de principiu nu sunt impotriva folosirii cardului. Din contra. In cazul Serbiei nu stiam daca e valabila treaba cu scosul de pe card in moneda lor (credeam ca functioneaza doar in UE, stiu sunt o snoaba unionista), apoi intotdeauna, chiar daca merg cu cardul, am aceasta fixatie sa am in buzunar macar 50 de euro sau contravaloarea lor in moneda nationala, „just in case”. Iar cazul s-a dovedit a fi asa, pe teren: cand am intrat in Serbia nu aveam decat niste indicatii de pe site-ul Michelin, cu privire la cum ajungi la Belgrad. Indicatii care s-au dovedit cam aiurea pe malul Dunarii. De aceea ne-am considerat norocosi cand am gasit totusi, la o benzinarie uitata de tara, o harta a Serbiei. Cautam si una cu Belgrad, dar n-am gasit. Acolo nu se putea plati cu card, deci a fost bine ca am avut 350 de dinari ca sa platesc cash. Tot cash s-a platit si la iesirea de pe autostrada care ne-a dus la Belgrad. Pe urma in Belgrad cand am parcat masina a venit un nene la noi cu taxarea, si ne-a mai luat si ala 50 de dinari pentru o ora. Tipului care ne-a inchiriat apartamentul aici trebuia sa-i platim cash in momentul in care ne dadea cheile, and so on. Sunt situatii in care chiar ai nevoie de liste bani lichizi la tine, pana apuci sa te dezmeticesti in tara aia si sa cauti un bancomat. Eu asa gandesc. Si nu ma supar pe tine niciodata 😉 O sa ma duc in seara asta pe strada asta de care zice, pare frumoasa.
Inca ceva: daca tot mergi la Belgrad, vezi sa nu ratezi sa vezi straduta asta, preferabil la ora cind se lasa seara si incep sa se aprinda luminile…
http://en.wikipedia.org/wiki/Skadarlija
Mai e si castelul din Belgrad cu parcul aferent. Dar una peste alta, in Belgrad e de admirat viata de noapte – toti umbla pe strazi de parca de-abia atunci isi incep treaba…E un oras cu o energie fantastica.
Cata distractie pe tine :).
Distracția a fost acolo, totuși 🙂
Dinari sarbesti se pot cumpara la vama, sau in Kladovo daca treci pe la vama Portile de Fier(asta inseamna ca trebuie sa te duci int-o directie opusa Belgradului- vreo 10 km dar ai avantajul ca in localitate se vorbeste romaneste).In Serbia in orice orasel exista o,,mlejnica,, (exchange) care schimba euro sau dolari in dinari la preturi acceptabile.Dinarul este o moneda instabila, din 1955 si pana acum a trecut prin cel putin 6 sau 7 taieri de zerouri – culminand cu anii 90 cand aveau tipariti bancnote de pana la 500 de miliarde dar care valorau doar 2-3 marci germane.Din 1994 lucrurile s-au schimbat cand s-a incercat ca dinarul sa fie legat de marca – dar nu s-a reusit ,iar acum 100 de dinari valoreaza aprox 1 euro.De asta probabil ca toti bancherii sau casele de schimb din Ro evita tranzactiile cu dinari…Am umblat mult prin Serbia, dar m-a dezamagit comportamentul oamenilor de acolo.Stiam ca au avut un regim mai bun pe vremea comunistilor – cand puteau sa lucreze sau sa calatoreasca in vestul Europei si am crezut ca sarbii au o alta mentalitate.M-am inselat amarnic.Probabil ca regimul Milosevici le-a spalat creerii, altfel nu-mi explic comportamentul lor bizar si total neprietenesc : in magazine, pe strazi, la hoteluri-nu mai vorbesc !.Culmea este ca nu sunt un tip infatuat ca sa-i tratez pe oameni de sus si chiar am simpatizat cauza sarbilor pentru ca mi s-a parut ca toti occidentalii erau impotriva lor atunci cand Iugoslavia s-a destramat.Insa acum ma gandesc sincer ca ceva s-a intamplat din moment ce slovenii,croatii, macedonenii, albanezii si chiar muntenegrenii (care sunt inruditi) vorbesc atat de urat de ei.Orasele sarbesti sunt la pamant-culmea imi plac mai mult localitatile rurale cu case ceva mai rasarite decat in spatiul romanesc.Este parerea mea personala, poate exista turisti care vor descoperi o latura pozitiva a acestei tari.Eu nu am reusit din pacate – cu toate ca am incercat din rasputeri !. Daca nu as fi vazut Croatia sau Slovenia, cred ca m-as fi intors cu un gust amar.Consider ca aceste ultime doua tari ar trebui sa fie un exemplu pentru noi (ma refer la reusita lor in turism si nu numai, dar si la comportamentul oamenilor obisnuiti de pe strada),decat sarbii care a avut niste ocazii unice in trecut pentru a evolua ca societate,dar pe care nu le-au fructificat – preferand politicieni bizari ca familia Milosovici – care i-a dus spre dezastru.P.S. Nu stiu daca ati auzit manelele lor sau ,,turbo-folk,, (cum elegant se numeste acest ,,stil,, muzical).Textele lor simpliste si si prostul gust al cantaretilor au fost incurajate de catre stat in perioada razboiului civil.Doar nu erau sa discute despre Tesla,nu?.Atat timp cat turbo-folkul,drogurile, violenta, bautura si lipsa de minim respect pentru semenul de langa tine vor face parte dintr-o societate in deriva – sa nu avem pretentia ca lucrurile se vor indrepta.Acest lucru este valabil pentru orice tara, inclusiv Romania.
Mie nu mi s-au părut aşa de răi sârbii. Poate ai stat mai mult pe acolo decât mine, dar în cele câteva zile în care am relaţionat cu ei nu mi-au lăsat o impresie rea. Dimpotrivă, au o mulţime de bărbaţi frumoşi 😉
Scuze pentru greselile de limbaj din text.Asa se intampla daca ma grabesc.
va rog sa-mi spune-ti, totusi, in Romania nu gasesec unde sa schimb dinari in lei sau euro?