Cât ai imeilu, fată?

Discuție dintre o functionara CEC si prietena ei: - Ce email ai, fata? - De unde vrei, fata, sa stiu, doar nu imi scriu singura?!

Azi, la o sucursală CEC din buricul Capitalei, una dintre funcționare vorbea la telefon cu o prietenă. Aia îi cerea adresa de email. Ea, o femeie trecută nu cu mult de 40 de ani, care stă zilnic la serviciu cu un computer în față, strigă tare la colegul de peste birou:

– Adriane, hai să-i spui Iulianei ce adresă de imeil am, că io nu știu să-i zic…

Ăla apucase să se scoale de pe scaun la prima strigătură a cucoanei, dar până să ajungă la biroul ei aia a terminat propoziția, iar omul își dă seama că se duce degeaba până acolo, că poate să-i spună și din mijlocul agenției CEC:

– cutărica punct cutărescu arond cec punct ro

– Auzi, dragă, zice că cutărica punct cutărescu… și mai cum, Adriane?
– Arond cec punct ro, repetă ăla sictirit. Îmi închipui de câte ori l-o fi întrebat până atunci ce adresă de „imeil” are ea.

Cucoana continuă discuția cu prietena la telefon, chicotind. Bănuiesc că aia îi reproșează că nu-și știe propria adresă, iar ea zice:

– Păi ce vrei, fată, dacă nu-mi scriu niciodată mie, de unde vrei să-mi știu adresa?

Probabil fiind funcționară CEC doamna o fi fost mai familiarizată cu cifrele. Dacă-i dădea instituția o adresă de genul 123454986872@5284756.ro ar fi ținut-o minte mai ușor.

Poza e de aici, unde găsiți o mulțime de alte specimene birocratice din lumea asta mare. World wide, pe limba doamnei de la CEC 😉

Etichete: , , ,

2 comentarii la “Cât ai imeilu, fată?” Subscribe

  1. BogDan 07/06/2011 at 16:58 #

    Astea sunt individele pentru care m-am lăsat de helpdesk, deşi câştigam al naibii de bine. Iar când vine vorba de CEC, adică o adunătură de carcase comuniste menţinute în funcţii, nici nu are ce să mă mire…

    • Dollo 07/06/2011 at 21:27 #

      Femeia asta nu părea să aibă mai mult de 45 de ani, maxim. Iar în ultimii zece ani mă gândesc că o fi fost nevoită să trimită vreun email, totusi…

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația