După atâtea țepe englezești așteptam întoarcerea acasă ca pe Moș Crăciun. Astă noapte, pe la 23.10, am aterizat pe Otopeni. După multe ore petrecute prin metroul lononez și prin aeroportul Heathrow, ambele aglomerate, aterizarea la București a echivalat cu o intrare în Nirvana. Aeroportul Internațional Otopeni, noul terminal de plecări/sosiri în formă de vioară, era cufundat în beznă și tăcere, ca un mall la final de program.
Oamenii de la tehnic n-au fost capabili să cupleze la ușa avionului burduful cu pasarela pentru pasageri (din motive tehnice, ne-a zis pilotul), așa că am așteptat vreo 15 minute în avion ca să ne aducă o scară și un autobuz. Autobuz care ne-a transportat 100 de metri până la ușa terminalului. Aici nu mergea scara rulantă, așa că ne-am cățărat toți, care cu genți, care cu trollere, câte o treaptă câte o treaptă, ca o râmă umană pe roți, silită să escaladeze trepte. În semiîntunericul de pe scară se auzeau remarci ironice în engleză și înjurături neaoșe. Welcome to Romania, suckers!
Pe holul lung care face legătura între noul terminal și ăla vechi (de unde îți iei bagajele) mergea însă o bandă rulantă destinată ălora care se grăbesc (!). Prin geamurile pasarelei se vedeau, în terminalul de plecări, magazinele dutty-free cufundate și ele în beznă, vânzătoarele se hârjoneau cu agenții de pază și totul arăta de parcă tocmai s-a terminat programul. Închidem aeroportul și plecăm acasă. Aveam senzația aia că ies de la un film care s-a terminat târziu, și din tot mall-ul a mai rămas disponibilă doar scara de serviciu, pentru evacuarea spectatorilor de la film. Probabil că asta e diferența între o economie care duduie, vorba lui Tăriceanu, și una care agonizează. De pe Heathrow plecau/veneau la fiecare 3 minute avioane, la București se dăduse demult stingerea, iar sosirea cursei de la Londra părea că le deranja somnul de frumusețe.
Să zicem că lucrurile n-ar fi fost așa de surprinzătoare pentru noi, băștinașii, dar aveau să fie mai rău la ieșirea din aeroport. Da, între timp am verificat din nou buda de la sosiri, și cum vă spusesem când am venit de la Viena, pute domnule! Deci n-a fost atunci o întâmplare, și nici nu se datorează vreunui aflux imens de cetățeni care se ușurează aici. Am fost la budă pe Heathrow și zău dacă a trebuit să-mi țin respirația. Parol!
Când am ieșit din zona bagajelor am fost asaltați de pirații șoselelor. „Un taxi ieftin, doamnă?” Nu. Niște indivizi cu fețe dubioase alături de care n-aș fi mers nici până la buda aia împuțită, darmite să mă urc în mașina lor pentru 20 de km până în oraș. Am ieșit din aeroport fiind siguri că o să găsim un Fly Taxy. Altă firmă de țepari, dar măcar ăia erau civilizați. Chiar dacă aveau prețuri cât casa pe km.
Afară, surpriză! Nici urmă de Fly Taxy, doar taxiuri pe care scria „Aeroport”, care veneau și se așezau la coadă în fața ușii, și plecau pe măsură ce se umpleau. Toate afișau 3 lei pe km. Era o atmosferă lucrativă acolo, girată de o duduie în uniforma aeroportului care le ținea socoteala. Pe unul scria chiar „Taxi Moara Vlăsiei”. Am tot așteptat să vină și un taxi cu o firmă cunoscută și un preț acceptabil, crezând că le-a dat Dumnezeu minte ăstora de la aeroport și au liberalizat accesul taxi-urilor din oraș, după ce unde ani de zile fusese monopol doar pentru Fly Taxi. Nope, nu s-a întâmplat așa, au înlocuit monopolul ăla cu altul. Au schimbat afacerea lui Miron Mitrea (de pe vremea când era el ministru la transporturi datează țeapa numită Fly Taxi) cu alta, a PDL probabil, că doar ei sunt acum la putere. Adică nu s-a schimbat nimic, doar buzunarul în care bagi banul.
Șoferul care ne-a adus acasă avea și motivația pregătită. Cică Fly Taxi era demult în insolvență, și că acuma s-a făcut o nouă regulă. Mai democratică, zice el. Depui un dosar la aeroport, în care demonstrezi că ești cuminte, îți plătești dările la stat și ai licență de transport, și primești dreptul de a jumuli turiștii care vin în România pe la Otopeni. OK, zic, dar ăia care sar pe tine în aeroport și te întreabă dacă vrei un taxi ieftin? A, ăia sunt pirați, e treaba poliției să-i prindă. Nu zău? Păi stau tot timpul acolo, nu e ca și cum aleargă prin oraș și sunt greu de prins. De ce nu-i întreabă aeroportul și pe ăia de dosar? Și mai ales de ce naiba nu are voie orice firmă de taximetrie din București să intre pe aeroport și să ia clienți? Cu 1.40 lei, cât e prețul în oraș. Șoferul se tot făcea că nu înțelege ce zic, și am lăsat-o baltă. M-am enervat inutil. Mi-am amintit iar că metroul nostru nu ajunge la aeroport, pentru că de 20 de ani se ceartă între ei niște deștepți aflați la putere, că autobuzele care ajung în oraș nu mai ajung și la terminalul de sosiri, doar la ăla de plecări, și că în general dacă nu vine să te aștepte cineva la aeroport ești la mâna șmecherilor care au știut cui să dea șpagă ca să aibă acces la aeroport. Ca străin probabil că asta e prima țeapă pe care o iei când intri în România. Și e foarte posibil nici măcar să nu știi că e o țeapă, ci să zici că așa e la Romanica.
Când am ajuns acasă aparatul arăta 76 de lei și taximetristul nu avea să dea rest mai jos de 20 de lei la 100. Deci i-am mai lăsat și 4 lei bacșiș. O bagatelă, nici măcar o liră, dacă e să mă gândesc bine. La câte lire am cheltuit aiurea în Londra, ce mai contează una la București?
Pe urmă mi-am amintit cum repetă ăia la megafoane în metroul londonez, la fiecare stație: „Mind the gap” sau „Mind the gap between the train and platform”. Repetă chestia asta până la saturație, ca nu cumva să-și rupă gâtul vreun aiurit care nu vede pe unde calcă. Pentru că la unele stații există o diferență de nivel între peron și pragul vagonului. Aia înseamnă „gap”. Mind the gap between the train and platform înseamnă fiți atenți la diferența dintre tren și peron. Câteodată gap poate însemna și prăpastie. Aș zice că e o lozincă ce ar trebui scrisă mare și la intrarea în România. Mind the gap between Romania and the rest of the world!
Bine ai revenit. Am pasit si eu pe noul terminal…din fericire pentru mine…ziua. Arata bine, toate cele 3 benzi pentru grabiti functionau… Sunt total de acord cu tine ..iar ultima propozitie…este priceless!
Pai da, arata bine, doar ca in conditiile date pare o investitie inutila sau oricum neexploatata la capacitate.
Da..asa e. oricum, aia lucrau de zor la finisaje..cand m-am intors eu din vacanta. Stii ca avem cea mai scurta pista de decolare/aterizare din Europa..nu ? 🙂 asta asa..ca bonus..
Welcome! 🙂
Nici eu n-am amintiri prea placute legate de aeroporturile bucurestene. Ba mi-a fost anulat zborul, ba pe o cursa interna am fost controlata mai ceva ca ultimul infractor, m-am trezit cu rotile gentii rupte, etc. Sa vezi cum e sa aterizezi pe Baneasa la 3 dimineata, acolo da somn de frumusete!
In ce priveste taxiurile la aeroport, eu tot timpul merg pana la ceas (traversez parcarea), acolo sunt intotdeauna taxiuri comune, care te duc cu 1,4 lei.
Ah, in privinta controlului doar la Londra am avut nesperata placere de a ma lasa pipaita (cu manusi) de o vamesa de-a lor. Aici n-au fost „atrasi” de corpul meu sexy 🙂 Iar Baneasa, da, cred ca e sinistru noaptea, de vreme ce el oricum e un jeg si ziua.
dar de cand nu mai ajung autobuzele si la sosiri? acu’………..2 ani cred ajungeau si acolo.
ca erao incalceala de m-a durut mintea (cred ca nu mai in romania o poti gasi, dar n-as vrea sa bag mana in foc), adica mai intai trecea autobuzul pe la sosiri, luat tot poporul care sosise, cu arme si bagaje si apoi trecea pe la plecari sa-i lase p-aia care plecau. in masina o bulibaseala totala, sarit peste bagaje, etc, va inchipuiti distractia. pentru ca apoi sa se avant in haosul numit generic „traficul la intrarea in bucuresti”. (plus la a oprit de vreo 1000 de ori sa ia diversi; si eu care credeam ca e linie expresa pentru aeroport; era numar de linie expresa).
Pai nu stiu exact cum e cu masina aia, dar e cert ca asta noapte nu a venit deloc acolo. Si am stat ceva in cumpana, pana sa-l alegem pe taximetristul asta. Poate ca nu circula noaptea, desi stiam ca intr-o vreme avea si program nocturn. Apropos de organizare si bulibaseala, la Londra sunt niste lifturi care te duc de la terminal direct in metrou. Acelasi lift opreste la 3 etaje: metrou-sosiri-plecari. Iar la urcat, de la metrou nu opreste decat la plecari, pe principiul ca aia care vin cu metroul si au bagaje sa se dea jos direct la plecari. La coborare opreste si la sosiri, ca sa-i ia pe aia de au venit cu bagaje si sa-i duca la metrou. E foarte logic si simplu. Dar probabil ca la noi se terminase categoria asta de oameni cand s-a facut poporul roman.
hm, nu cred ca se terminase categoria, de vreme ce si mie, si tie, si probabil tuturor celor ce comenteaza aici, ca si multor altora li se pare logic. posibil doar ca respectiva categoria sa nu fi ajuns pe unde trebuie (conducerea ratb si/sau aeroportului otopeni).
ps. tocmai ce-am verificat. circula, dar ultima plecare de la aeroport este la 22.59 sau 23.00. bineinteles acelasi traseu: sosiri, plecari, oras otopeni, baneasa si ce-o mai fi mai incolo.
pe pricinpiul „v-am bagat masina, ce pretentii mai aveti sa aiba traseu logic sau sa circule si noaptea”!
Nu inteleg de ce ne miram! Pai daca si aeroportul aproape se inchide noaptea si e deranjat de nesimtitii de la unele linii care aterizeaza in toiul noptii, ce vina are saracul RATB? Pai ce, adicatelea ar trebui sa se preocupe RATB de faptul ca lumea mai circula si noaptea, si nu numai la/de la aeroport?! Mai dragilor, cred ca ii suspectati in mod neintemeiat de diligenta in serviciu!…
:)) Pai RATB poate fi suspectat de orice, doar de dorinta de a circula noaptea nu. Au si facut un pseudo-sondaj pe site-ul lor acum cativa ani, daca sa fie reintroduse mijloacele de transport de noapte, si ei zic ca rezultatul ar fi fost ca nu. Nu au votat suficienti bucuresteni ca vor transport de noapte. Eu cred ca s-au gandit ca e o cheltuiala inutila si ca aia care vor sa vada orasul noaptea sa se descurce pe cont propriu.
daca zbori de pe baneasa = low cost si sa vezi acolo cum te ciufulesc de bani…ca na, ai platit tu 100 euro biletul dus intors, dar dintr-o data bagajul de mana e prea mare, sau prea greu..sau cea mai noua treaba, geanta (poseta) trebuie pusa si aia in bagajul de mana…!!! desi pe aeroporturile normale (mai putin luton) ai voie si cu bagaj de mana si laptop si poseta…
patania unui prieten cand am plecat la paris de pasti: baneasa; nu aveam bagaj de cala, toti trecem de securitate fara probleme (eram 7); vine momentul imbarcarii. asa, aleator, din coada, selectau oameni si ii puneau sa bage bagajul in cutia aia speciala care verifica dimensiunile. surpriza! unui prieten ii zice ca e prea mare – ce-i drept nu incapea, desi pe otopeni a incaput cand am plecat la londra; il pun, vrei nu vrei sa plateasca 50 de euro. in avion, la primele scaune, sus, in zona bagajelor, o geanta fix ca a lui (era un model mai deosebit, si o vedeai din prima). a facut reclamatie. ce i s-a zis? nu ca geanta depasea dimensiunile, ci depasea greutatea…..cand nici macar nu a fost cantarita vreodata!
si cireasa de pe tort, pe beauvais, bagajul incapea lejer in cutie…
deci smecheri sunt toti, nu numai taximetristii, toti cu ochii pe facut bani usor, fara efort, de pe urma oamenilor cinstiti si cu bun simt!
Ah, da, am patit-o si eu cu Blue Air. Desi cand am rezervat biletele nu scria ca se plateste bagajul de cala, l-am platit toti la aeroport. Dupa aia au pus si ei pe site chestia asta, dar a fost o teapa clar. Am scris aici despre asta: https://www.dollo.ro/2010/04/blue-air-fura-bani-la-bagaje/ În rest, țepari sunt cam peste tot, nu e doar un apanaj românesc.
geniala comparatia cu beduinii :)) aia sunt mai ceva decat romanasii nostrii :)) am retrait momentele mele de glorie pe masura ce iti citeam cuvintele! f tare scris 😉
Mda, voi aia de la capitala, dupa ce ca, mai si…sa vezi ce tare ii provincia: avem autobuz de la terminal la avion, din cand in cand si din ala de la aeroport in centru (da’ e cam fantomatic el asa, nu cred ca stie cineva orarul), banda rulanta care de fo 2 ani chiar merge, tzeparii de taximetristi is rezonabili (50 de lei daca te miros, daca nu, cam 30 o cursa normala), daca te vad cu tzanci, te baga la coada de echipaj la pasapoarte, io mi-s multumita de aeroportul meu de 200 de metri patrati si ceva, jos palaria.
Nu am zburat la Bucuresti, dar mi-am plimbat dosul prin ceva aeroporturi destul de mari. Hai sa amintim cele 3 din NYC si Atlanta, care is suficient de mari, incat sa fie relevante. Sau Schipol din Amsterdam, Chopin din Varsovia etc. Cum, soarele meu SA NU AI TRANSPORT pana in aeroport? Majoritatea au statii de metrou in aeoroport, sa nu discut despre trenurile care te duc in Atlanta sau in JFK pana la terminalul x. Daca nu e metrou, e bus pana in botul avionului aproape, de multe ori is amandoua.
Mda, mind the gap, ca bine spui 🙁
Pai da, si eu as fi vrut sa zic ca suntem singura Capitala fara metrou pana in usa avionului, dar nu eram asa sigura, ca n-am verificat chiar in toate aeropoartele 🙂
si zici ca sa nu ne luam lumea-n cap, cica sa ramanem pe plaiurile mioritice si sa salvam tara! nu se poate, dollo, cum remarci si tu, gap-ul asta e o prapastie de-a binelea. ubi bene ibi patria. am zis!
Si asta e adevarat, dar sa stii ca si la Londra am luat sau era sa luam niste tepe, macar aici stim cum sa ne ferim. Cateodata 🙂
Pe urmă mi-am amintit cum repetă ăia la megafoane în metroul londonez, la fiecare stație: „Mind the gap” sau „Mind the gap between the train and platform”.Repetă chestia asta până la saturație, ca nu cumva să-și rupă gâtul vreun aiurit care nu vede pe unde calcă.
e pa’ dracu’. o repeta sa nu sa impiedice careva si sa-i ia la injurat cu cine stie ce procese.