Cleaning teeth with happy ending

Hangover II - o poveste scrisă de bărbați, produsă de bărbați, jucată de bărbați, despre petrecerea burlacilor, așa cum își imaginează ei că ar fi mișto. Ca femeie mi se pare un pic infantilă, dar lasa că nici cu femeile și petrecerile lor în pijama nu mi-e rușine ;)

Titlul ăsta nu înseamnă mare lucru pentru ăia care nu au văzut The Hangover II, adică Marea Mahmureală II, din 3 iulie în cinematografe. Eu una nu văzusem prima parte, dar asta nu m-a împiedicat să râd copios la a doua. Se fac destule trimiteri în film la ce s-a întâmplat în prima parte. Adică Stu, un stomatolog evreu din NY voia să se însoare în prima parte, în Vegas, cu o curvă (așa e caracterizată în partea a doua de prietenii lui) și n-a reușit, pentru că a fost „reținut” la petrecerea burlacilor. Partea a doua e o recidivă, cu diferența că de data asta Stu chiar e îndrăgostit de o thailandeză, cu care are de gând să se însoare. Și ca să prevină situațiile din partea I decide să le ofere celor trei prieteni doar un „mic dejun al burlacilor”, festin cu clătite și suc de portocale.

Lucrurile o iau razna în Thailanda, unde Stu și prietenii uită iar de ei într-o noapte și se pierd prin Bangkok. Droguri, băutură, femei (mai mult sau mai puțin), curse periculoase, personaje pe măsură. Cei trei – Bradley Cooper, Zach Galifianakis and Ed Helms – plus o maimuțică dealer de droguri, un călugăr budist în scaun cu rotile și un chinez infractor internațional pe care îl urmărește FBI-ul. Pe scurt, o poveste scrisă de bărbați, produsă de bărbați, jucată de bărbați, despre petrecerea burlacilor, așa cum își imaginează ei că ar fi mișto. Ca femeie mi se pare un pic infantilă, dar lasa că nici cu femeile și petrecerile lor în pijama nu mi-e rușine 😉

La un pas să nu ajungă – din nou – la propria nuntă, Stu are o revelație către final: de vreme ce i se întâmplă a doua oară să fie posedat de un demon, e clar că nu e făcut pentru însurătoare, „ca orice dentist”. Se va pierde în Bangkok unde va deschide un cabinet stomatologic „Cleaning teeth with happy ending”. În traducere liberă ar fi ceva gen „masaj erotic cu finalizare”,  diferența fiind dată de obsesia lui Stu pentru dantura curată și sănătoasă.

Finalul nu e ăsta, vă las să-l descoperiți, dacă aveți drum prin vreun mall zilele astea sau să-l descărcați de pe net, dacă sunteți „din ăia”! Iar piesa de rezistență vine abia după final, când puteți vedea exact ce au făcut cei trei în noaptea aia de pomină de care nu-și mai amintește nimeni.

Nu vă așteptați la ceva spectaculos, e doar o comedioară haioasă bună de descrețit creierul într-o zi ploioasă de iulie.

Tags: , , ,

4 Responses to “Cleaning teeth with happy ending” Subscribe

  1. Ioana 01/07/2011 at 11:48 #

    Sa nu ma-njuri ca fac o corectura 🙂 daca „teeths” vrea sa fie „dinti”, atunci e „teeth”, ca singularul e „tooth” (ca goose – geese). Defect profesional corecturile astea, sa-mi fie cu iertare 🙂

    • Mavi 01/07/2011 at 12:57 #

      Cred ca e Engrish 🙂 Are sens in contextu cu happy ending 😛

      • Dollo 01/07/2011 at 14:01 #

        :)) indeed

    • Dollo 01/07/2011 at 14:02 #

      Asa-i, ai dreptate. Merci 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?