Să-ți bagi ficații în tartă, nu alta

Un amestec de ficăţei de pui, ciupercuţe proaspete, ceva verdeţuri pentru arome, smântână, caşcaval şi un strop de condimente cât să ai după ce stinge un spriţ sau o bere rece.

Mama a făcut-o pentru prima dată și nu a respectat întocmai rețeta citită pe undeva. Pentru că așa e ea inovatoare în bucătărie 🙂 Dar ce a ieșit a fost atât de bun încât cred că autorul rețetei originale ar trebui să ia aminte aici. Un amestec de ficăţei de pui, ciupercuţe proaspete, ceva verdeţuri pentru arome, smântână, caşcaval şi un strop de condimente cât să ai după ce stinge un spriţ sau o bere rece.

Aşadar, mai întâi a făcut o cocă simplă, dintr-un ou, un pahar cu smântănă și făină cât cuprinde (cu un praf de sare). Frământat, întins o foaie pentru tapetat tava de tartă, și păstrat ceva pentru bretelele de așezat în grilaj deasupra.

Compoziția: jumătate de kg de ficăței de pasăre, tot atâtea ciupercuțe, două cepe, niște morcov și câteva roșii coapte.

Tocați ceapa, morcovul, le căliți, adăugați ficații și ciupercile, tăiate cubulețe, și le căliți în continuare. La final adăugați roșiile tocate, mărar, pătrunjel, condimente ca la drob (sare, piper, ceva praf de chili sau ardei iute tăiat mărunt, câțiva căței de usturoi zdrobiți și ce vă mai place), două ouă bătute, câteva linguri cu smântână și mult cașcaval ras. Amestecați bine toată compoziția și turnați-o în tava de tartă (tapetată cu coca, da?).  Deasupra faceți un grilaj din cealaltă foaie de cocă, precum în imaginea alăturată. Băgați totul la cuptor și după aproape o oră e gata. Lăsați să se răcească înainte de a o tăia, ca să nu se sfărâme.

Vă spun cu mâna pe inimă și lingându-mă pe buze că gustul e minuat, blatul ușor crocant, iar pentru variație puteți să așezați alături pe farfurie un castravete murat de vară sau un ardei copt. Ca să vă taie greața, că totuși umplutura tartei îți cam bagă ficații la idei 🙂

Tags: , , ,

6 Responses to “Să-ți bagi ficații în tartă, nu alta” Subscribe

  1. Farfuridi 24/07/2011 at 16:41 #

    well….well…. ma repet, nu? 😀

    • Dollo 24/07/2011 at 21:32 #

      Good good 🙂

  2. Glass and Iron 23/09/2011 at 12:35 #

    Mmmmm :).
    O singura intrebare, mai ales ca spui ca este ceva inovativ : in paragraful 4, fraza care incepe cu „La final adăugați roșiile tocate […]” – adaugi oua DUPA ce dai deoparte tigaia sau IN TIMP ce este inca pe foc ? Deci : „La final” inseamna ca stingi focul si adaugi celelalte ingrediente ? Sau cat inca mai este pe foc ?

    Multumesc. O sa incerc !

    • Dollo 23/09/2011 at 15:06 #

      „La final” se referă la perioada de după călirea cepei, ficaților și ciupercilor, dar în timp ce tigaia e tot pe foc adaugi toate alea: roșiile, ouăle, smântâna și mirodeniile. Pentru că ele nu necesită mult timp pentru călire, dar tigaia poate fi tot pe foc în timp ce toate se amestecă omogen. Abia … la final de tot stingi și torni compoziția în tavă 🙂 Capisci? 🙂 Să-mi zici cum ți-a ieșit.

  3. Motanul Revoltat 29/02/2012 at 13:28 #

    Dolo, esti sigura de cantitati? Ca eu mai bag cateodata cate 500 de grame de ciuperci tocate in tigaie si se umple cu varf:). Unde mai pui si cele 500g de ficat de pui? Cuptorul la ce temperatura tre sa fie? Eu cred ca ma descurc, il pun la 220° si mai uit pe geam sa vad cand e gata(si de obicei miroase bine), dar sunt multi care nu au facilitatile astea:).
    P.S. Eu n-o sa bat oole:), cred ca gustul e mai bun daca albusul si galbenusul nu sunt prea amestecate. Daca apuc, fac astazi felu’ asta si-ti zic daca mi-a placut.

    • Dollo 29/02/2012 at 16:43 #

      Depinde cât de mare ai tava, mama întotdeauna gătește la ochi. Ciupercile călite oricum se micșorează. Improvizează și tu, că de aia ești bucătar 😛

Leave a Reply

Oldies but goldies

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

Perla Harghitei din Călărași (V)

noi

Povestea casei din lemn de la Harghita și minunații unguri de la Ecowoodenhouses care au construit-o

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.