Veverițele din Hyde Park

Partea frumoasă și gratuită a Londrei, cu o faună la fel de colorată ca în suburbii, dar ceva mai prietenoasă :)

Poate pentru că e un parc sau poate pentru că era moka, Hyde Park a fost unul dintre puținele locuri care mi-a plăcut în Londra. Iar piesa lui de rezistență e fauna. Pe pajiști și în copaci zburdă veverițe, foarte prietenoase. Lacul, cam neîngrijit (dar poate așa tre să fie, mai sălbatic), e plin cu păsări de tot felul, de la gâște, lebede, la niște găinușe cu capul negru și labe uriașe disproporționat de mari și albe, cocostârci, porumbei sau ciori.

Londonezii își plimbă câinii pe acolo, îi lasă să se amorezeze sau doar să se ușureze pe gazonul englezesc, în timp ce turiștii cumpără pungi cu alune de la unica terasă pe care am văzut-o pe lac, ca să ademenească veverițele. Alții stau pur și simplu pe iarbă, la soare, deși sunt și niște sezlonguri disponibile, dar se închiriază cu vreo câteva lire pe zi. Noi am vizitat Hyde Park într-o zi relativ însorită, traversându-l pe lung dinspre Notting Hill (unde am avut treabă) până la ieșirea dinspre Buckingham Palace.

Ca să nu credeți că doar românii nu respectă regulile, să știți că nici englezii nu sunt așa cuminți. Parcul e plin de oameni care mănâncă (ce au în traistă) și din bucata lor de pâine dau de mâncare și la păsări pe lac, deși scrie clar pe acolo să nu hrănești păsăretul.

Etichete: , ,

4 comentarii la “Veverițele din Hyde Park” Subscribe

  1. Oana 01/07/2011 at 17:55 #

    Superbe veveritele. 🙂

  2. Ana 01/07/2011 at 18:23 #

    Simpatice rau. Si indraznete. 🙂

  3. Gilbert 01/07/2011 at 21:15 #

    Se pare că şi acolo e la fel ca pe la noi: veveriţele au luat locul maidanezilor. Şi ca număr şi ca tupeu. 🙂 Bine măcar că nu sar la picioare şi nu latră noaptea…

    • Dollo 02/07/2011 at 10:19 #

      Da, si au niste urechiuse taman bune de capsat cu cercei din aia galbeni care demonstreaza ca sunt castrate 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!