Armata americană

Niște fotografii incredibile despre unul dintre lucrurile costisitor de inutile ce stă la baza crizei economice mondiale.

Aici

Etichete: , ,

5 comentarii la “Armata americană” Subscribe

  1. Ioana 20/08/2011 at 11:09 #

    Mai deunazi Sarkozy a fost nevoit sa tina un discurs la inmormantarea celui de-al unshpelea soldat francez mort in Afganistan, si oricat de pe ocolite a dat-o tot nu a reusit sa convinga asupra scopului mortii aluia si a prezentei militare franceze la dracu-n praznic. Zi-i unei mame ca baiatul ei a murit pentru „libertatea” nush carui popor si despre „teluri inalte”, ii ca munca de convingere dusa pentru justificarea catedralei curului cand romanii mor de foame.

    Morti pentru „patrie”, „steag”, „natiune”, „idealuri”, -isme de tot felul, doar pentru ca diferentele intre oameni ne fac sa ne cacam pe noi de frica.

    Du-te protesteaza, Madam, eu ma bag in sindicat de la toamna si le arat eu lor educatie nationala si lipsa de mijloace materiale:)

    • Dollo 21/08/2011 at 10:02 #

      Care sindicat, acolo sau aici?

  2. Dragos B 20/08/2011 at 13:26 #

    Primii, mai mult decat urmatoarele sase insumate… He, he…
    http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_military_expenditures

    • Dollo 21/08/2011 at 10:04 #

      Eu n-aș fi așa sigură că raportările alea sunt reale, dar e posibil ca ordin de mărime să fie un sâmbure de adevăr 🙂 Până la urmă ajungi să zici că uite, domnule, comunismul, a cheltuit banii populației în ridicarea nivelului de trai, nu a luptat pentru democratizarea altora 😉

      • Dragos B 21/08/2011 at 14:46 #

        Evident ca tre’ sa luam totul cum grano salis (si ceva mancare de la Mama lu’ Dollo, sa alunece sarea mai usor pe gatlej) dar adevarul e cam pe acolo… Mi-amintesc un articol din ed rom a „Le Monde Diplomatique” si acolo era cam tot asa. Vorba cantecului… „Uncle Sam does the best he can…”.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.