Ce cred românii că înseamnă „date personale”

Doar CNP-ul si seria buletinului. Numele, telefonul, poza, adresa, datele financiare sau medicale nu sunt considerate a fi date personale de mai mult de jumătate dintre români

D upă aproape trei luni în care m-am străduit să înțeleg de ce românii nu se plâng și nu sunt deranjați de faptul că patronii le monitorizează corespondența – spre deosebire de nemți de exemplu, care au într-o oarecare măsură un trecut similar cu al nostru (comunism, nazism, control excesiv al statului asupra vieții cetățeanului) – m-am luminat azi citind ultimul Eurobarometru realizat la nivel UE, privind percepția cetățenilor despre datele personale și protecția acestora.

Întreaga situație e viciată din start, după părerea mea, de faptul că mulți oameni, nu numai români, nu înțeleg exact ce înseamnă date personale. Sau ce poate intra în categoria asta, destul de vastă, adevărat. Dar românii, între națiunile Uniunii, se detașează prin niște procente incredibile în privința asta.

De exemplu, numai 28% dintre români cred că numărul de telefon mobil e o dată cu caracter personal. Numai 19% cred că poza lor e o dată personală. Numai 11% consideră că istoricul privind locurile de muncă pe care le-a avut constituie date personale. Și numai 5% consideră că site-urile pe care le vizează reprezintă totuși niște date personale.

Procente mai mari, dar nu spectaculoase, au înregistrat amprentele – 57% cred că sunt totuși date personale; adresa unde locuiesc – 35%;  numele lor – 32%;  informațiile financiare – 46% – și cele medicale – 50%. După mintea românilor pare că numai CNP-ul și seria de la buletin reprezintă datele personale – 81%.

Firește, cele mai mari procente, ceea ce denotă o oarecare conștientizare a conceptului de „privacy” se înregistrează în Germania. În rest, cam toate statele au, pe categorii, proștii lor.

Nu mă mai mir, deci, că mulți nu pricep de ce se face așa mare caz pe tema legii privind retenția datelor, pe care guvernul vrea s-o impună din nou, după ce Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională prin 2009. Păi prin legea asta toată populaţia României ar fi monitorizată, prin înregistrarea şi stocarea datelor de trafic privind toate comunicaţiile electronice. Adică timp de 6 luni, până la 2 ani, undeva se vor stoca informaţii despre cine, când și cui a dat telefon, sms, email, cine ce site a accesat, când şi cât timp a stat pe el, şi de pe ce device comunică fiecare. Ca și când am fi o națiune de infractori ce trebuie supravegheați.

De ce să ne deranjeze chestia asta, dacă nu avem nimic de ascuns ? zic unii. Păi într-adevăr, dacă noi considerăm că numai CNP-ul este dată personală, înseamnă că n-ar trebui să ne deranjeze nici dacă spitalele ne afișează la poartă rezultatele analizelor, nici dacă pozele noastre în curu gol apar la televizor sau sunt folosite în campanii publicitare în diverse scopuri fără să ni se ceară acordul, nici dacă ne sună oricine ca să ne propună să cumpărăm oale zepter sau creme avon sau licori de la herbalife. Ideea cu legea asta e că la momentul ăsta numai România, Germania, Cehia și Cipru au declarat-o neconstituțională, restul țărilor europene au transpus cuminți directiva europeană privind retenția datelor în legislațiile lor naționale. La noi, firește, guvernul ne spune că așa vrea UE și că toate țările civilizate au legea asta… ca să combatem cu succes terorismul, tovarăși.

Ce mă mai miră pe mine, totuși, e de unde indiferența asta a românilor cu privire la datele lor personale. E adevărat că lipsa educației e un factor important, dar chiar așa, să nu fim în stare să gândim mai departe de buletin, apartamentul de la bloc proprietate personală, mașina și locul de parcare din fața blocului?

Aveți mai jos tabelul cu procentele pe categorii de date și țări:

Datele Personale in Opinia Cetatenilor UE
[pdf href=”https://img.dollo.ro/docs/datele-personale-in-opinia-cetatenilor-UE.pdf”][/pdf]

Etichete: , , , ,

9 comentarii la “Ce cred românii că înseamnă „date personale”” Subscribe

  1. Béranger 03/08/2011 at 23:40 #

    Chestia asta cu retenția datelor este foaaaaaaaaaarte delicată, atât la nivel conceptual, cât şi în privinţa implementării.

    Dar nu comentez, nu mă mai enteresează.

    Cu privire la comunicaţiile electronice totuşi, NU se păstrează CONŢINUTUL, ci doar header-ele: Gigel l-a sunat pe Costel sau i-a scris un mail la data de Z, ora H. Nu este chiar atât de oripilant — toate ruterele ştiu asta, e-mail-ul nu circulă criptat, şi chiar dacă ar fi criptat, se poate face o comparaţie cu o scrisoare obişnuită: plicul este închis, dar expeditorul şi destinatarul se cunosc, îi poate vedea poştaşul, îi poate vedea la o adică şi vecinul, poşta ar putea păstra înregistrări, etc.

    Legea e cretină total, dar şi paranoia cetăţenească…

    Îi înţeleg pe nemţi, ei apără un principiu, dar în mod practic dracul nu-l chiar aşa de negru, nu se stochează date oricât de confidenţiale.

    • Dollo 04/08/2011 at 10:22 #

      Știu că nu se păstrează conținutul, dar simplul fapt că va exista o bază uriașă de date cu conexiunile dintre toți Gigeii și Costelușii de pe lume, și obiceiurile lor de navigare, interesele lor, fără ca ei să fie niște potențiali infractori, mi se pare să zicem inutil. Iar la această bază de date (ținută tot de niște oameni, cu interese și slăbiciuni) să aibă acces pe bază de protocoale interstatale, toate instituțiile care au mai mult sau mai puțin legătură cu legea sau cu tine ca invidid, asta mi se pare chiar îngrijorător. Să luăm de exemplu recentul scandal cu News of the World și conexiunile lui care duc la Poliția Metropolitană. Ai avea încredere ca datele tale de trafic să fie păstrate de Poliția Metropolitană?
      Poștașul de pe vremuri știa doar el ce Costel îi trimite cărui Gigel, nu ținea un registru cu toate astea în care să mai treacă și pe la ce magazine se plimbă Costel ca să caște gura sau în ce grupuri de socializare își face veacul. Știu că pare paranoia, dar cred că la un moment dat poate ajunge să fie îndreptățită.

  2. dAImon 04/08/2011 at 00:57 #

    Dollo, ultima oară când m-a preocupat problema am înţeles că legea asta va corecta comportamente altfel libere ale operatorilor. Cu alte cuvinte după 6 luni va exista obligaţia de a şterge astfel de date, pe când fără lege operatorii pot să ţină datele acestea pe o perioadă infinit de mare (vezi comportamentul Google).

    Corectează-mă dacă greşesc.

    • Dollo 04/08/2011 at 10:36 #

      Legea asta este transpunerea unei directive europene date prin 2005, ca răspuns al Europei la atacurile teroriste din Spania și Londra. Se dorește ca prin această directivă de păstrare a tuturor datelor de trafic să se prevină atacurile teroriste. Adică, vezi doamne, ar fi putut să prevină ce a făcut Brevig în Norvegia, dacă i-ar fi monitorizat comunicațiile. Ceea ce nu mai era nevoie, el postând pe Facebook sau pe nush ce site manifestul ăla de nebun.
      Toate statele membre au transpus directiva în legislațiile naționale. În Romania, Germania, Cehia și Cipru legile au fost declarate neconstituționale, tocmai pentru că așa ceva încalcă dreptul la viață privată și principiul prezumției de nevinovăție. În toate țările, până la această directivă, urmărirea comunicațiilor se făcea doar cu mandat legal, nu era urmărită toată lumea, la grămadă. Legea retenției datelor ar fi obligat toate companiile de comunicații să păstreze toate datele de trafic pe o perioadă stabilită între minim șase luni și maximum doi ani și să le pună la dispoziția autorităților ori de câte ori li se cere. În prezent companiile nu sunt obligate să le stocheze decât cel mult pentru o lună, pentru facturare sau eventuale litigii. Nu cred că le ține careva la infinit, de vreme ce toate companiile s-au scandalizat în 2008 când s-a dat și la noi legea, că asta ar fi însemnat ca ei să suporte costurile, iar asta s-ar fi tradus în prețuri mai mari la clienți, firește.
      Și nu în ultimul rând, directiva în sine e contestată chiar prin Parlamentul European de diverse organizații, și se pune din ce în ce mai des problema modificării ei. Există multe voci mai deștepte ca mine care susțin că directiva asta nu face decât să îngrădească niște libertăți cetățenești, și n-are nicio eficiență demonstrată în combaterea terorismului sau a criminalității informatice.

      • Béranger 04/08/2011 at 15:31 #

        Că eficiența antiteroristă a acestor măsuri (ca și a altora) e nulă, e evident. Singurele măsuri de o oarecare eficiență ar fi cele polițienești — circulația în Schengen numai cu pașaportul, care să fie scanat la frontieră și informația cu privire la trecere să fie stocată, filtre ocazionale pe șosele, chestii din altă vreme.

        Cu privire la scrisori, te contrazic. Faptul că tu i-ai scris lui Gigel e practic informație publică — scrisoarea poate fi lăsată la concierge, în geam la avizier, etc. Iar dacă-i recomandată, Poșta păstrează datele. Constituția protejează doar CONȚINUTUL comunicării.

        La fel și cu e-mail-ul. Afară de cazul în care folosesc un canal privat și criptat, Internetul este spațiu public. Interceptarea neautorizată e infracțiune, dar chestiunea e delicată.

        Cu telefonia mobilă e altceva, aia nu mai e pe canale publice.

  3. Diana 04/08/2011 at 21:36 #

    Eu cred că e mai mult lipsa de informare… din păcate mulți nu știu cât rău se poate face cu anumite informații…

    • Dollo 05/08/2011 at 09:32 #

      Așa-i

  4. Irina Bucur 10/08/2011 at 03:41 #

    AAAA! Ma doare si pe mine rau tema asta a infractionalitatii pe care ai ridicat-o din aceste date personale! Trebuie sa fie limpede pentru romani ca suntem infractori pentru cei care ii votam, oricare ar fi ei, si care, ne voteaza legile, oricare le vor ei!
    Lipsa de informare sau informarea incorecta sta la baza a ceea ce am avut in anii de comunism si ceea ce avem acum. De exemplu, orice cetatean al tarii trebuie sa fie clar informat prin orice mijloace dispune legislativul, despre Drepturile sale si ce inseamna sa fii CETATEAN al Romaniei, ca despre noi vorbim,nu? Se invata acum la obiectul Educatie Civica, dar daca ii intrebi pe copiii de a 3-a ce inseamna CIVIL sau obiectul care-l studiaza, habar nu au cel putin jumatate! Continuam cu: in scoala, elevilor nu li se spun DREPTURILE ci doar INDATORIRILE! Firmelor private, cand se constata ca se abat de la niste reguli, fie financiare, sanatate publica, OPC, etc., nu li se dau avertismente ci, direct AMENZI, procesele verbale fiind numite, ATENTIE, de CONTRAVENTIE! Utilizatorilor de telefonie mobila, li se imparte numarul de telefon si numele cu o mare generozitate intre firmele partenere sau mai stim noi cine, dupa cum ati observat ca e moda de vreo 2 ani!
    Deci, ce date personale, care drepturi, …. avem asa ceva si de cand????????

  5. Alexandru Marias 30/09/2014 at 07:42 #

    Oricum oricine face ceva ilegal pe net se protejeaza, foloseste VPS , tuneling encriptat pentru conexiuni

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.