Vietăți marine

Cu ce m-am distrat in a patra zi de concediu, pe plaja din 2 Mai si in farfurie :)

Vedeta dimineții a fost un soi de rață sau ceva similar, un păsăroi negru cu cioc lung, gălbui, care se scufunda în valuri nestingherit de turiștii și ieșea de acolo cu câte un pește în cioc. De fiecare dată când reușea să prindă peștele îl și înghițea rapid. Apoi se scufunda iar. Stătea destul de mult sub apă, și lumea de pe mal sau din apă făcea pariuri unde avea să iasă data viitoare, pentru că de fiecare dată apărea unde te așteptai mai puțin. I-am zis și eu rață pentru că așa spuneau toți părinții când își făceau copiii atenți: uite mami/tati, rața! Haios păsăroiul!

 

Către amiază au apărut și valurile, și cățeii. Unul mai jucăuș ca altul. Niciunul dintre cei doi căței nu era adeptul băii, ăsta mare și negru s-a mai lăsat prins în valuri de stăpânul lui, dar cel mic n-a vrut nici mort. Stătea pe lângă stăpână și-i păzea spatele. Ăsta mic, de cum a apărut pe plajă a lăsat câțiva căcați chiar lângă niște papuci. Mâine trebuie să fim atenți să nu călcăm pe acolo, în caz că nu i-a luat deja cineva în noaptea asta pe tălpi.

         

 

Tot la capitolul „chestii” lăsate prin nisip am înțeles azi de ce turiștii nu-și strâng gunoiul. Ca să le dea de mâncare vrăbiilor de pe plajă, care sunt cam subnutrite de felul lor.

***

La prânz și la cină, Mioara ne-a desfătat tot cu marine. „Nemo cu mămăligă” denumire menită să stârnească interesul pentru masă unui puștiulică de vreo trei ani care nu mânca decât dacă era Nemo. Ăsta era un Nemo de apă dulce, că era păstrăv. Eu am mâncat midii după o rețetă de-a Mioarei, adică cu niște ceapă călită, morcovi și usturoi. Bune și midiile!

 

Etichete: , , , , , , ,

5 comentarii la “Vietăți marine” Subscribe

  1. blo 26/08/2011 at 20:34 #

    aaaaaaah, cum arata apa aia… era numa’ buna de baie, nu-i asa? stai, nu-mi spune! zi-mi ca era foarte rece, ca era plina de meduze si de cocalari!
    😀

    • Dollo 27/08/2011 at 19:28 #

      Oh, dar să vezi cum a fost azi, niște valuri imense, care te răsuceau ca în mașina de spălat dacă te prindeau pe picior greșit.

  2. Gilbert 26/08/2011 at 22:33 #

    Rața ta e mai degrabă un cormoran. I-as da un pupic dulce lui nemo, dar văz că mi-ai luat-o înainte. 😉
    Blo are dreptate: e rece apa. :)) Dar ce bine mai arată… Mâine mă duc si eu la scăldat.

    • Dollo 27/08/2011 at 19:26 #

      Da, am aflat și eu între timp că ăla e cormoran. I-am văzut și rudele în stol zilele astea.

  3. Mogre 14/09/2011 at 07:46 #

    Pe cioara pardona rata pardon cormoran o cunosc si eu. Innotam impreuna vara asta 😀

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba