Vietăți marine

Cu ce m-am distrat in a patra zi de concediu, pe plaja din 2 Mai si in farfurie :)

Vedeta dimineții a fost un soi de rață sau ceva similar, un păsăroi negru cu cioc lung, gălbui, care se scufunda în valuri nestingherit de turiștii și ieșea de acolo cu câte un pește în cioc. De fiecare dată când reușea să prindă peștele îl și înghițea rapid. Apoi se scufunda iar. Stătea destul de mult sub apă, și lumea de pe mal sau din apă făcea pariuri unde avea să iasă data viitoare, pentru că de fiecare dată apărea unde te așteptai mai puțin. I-am zis și eu rață pentru că așa spuneau toți părinții când își făceau copiii atenți: uite mami/tati, rața! Haios păsăroiul!

 

Către amiază au apărut și valurile, și cățeii. Unul mai jucăuș ca altul. Niciunul dintre cei doi căței nu era adeptul băii, ăsta mare și negru s-a mai lăsat prins în valuri de stăpânul lui, dar cel mic n-a vrut nici mort. Stătea pe lângă stăpână și-i păzea spatele. Ăsta mic, de cum a apărut pe plajă a lăsat câțiva căcați chiar lângă niște papuci. Mâine trebuie să fim atenți să nu călcăm pe acolo, în caz că nu i-a luat deja cineva în noaptea asta pe tălpi.

         

 

Tot la capitolul „chestii” lăsate prin nisip am înțeles azi de ce turiștii nu-și strâng gunoiul. Ca să le dea de mâncare vrăbiilor de pe plajă, care sunt cam subnutrite de felul lor.

***

La prânz și la cină, Mioara ne-a desfătat tot cu marine. „Nemo cu mămăligă” denumire menită să stârnească interesul pentru masă unui puștiulică de vreo trei ani care nu mânca decât dacă era Nemo. Ăsta era un Nemo de apă dulce, că era păstrăv. Eu am mâncat midii după o rețetă de-a Mioarei, adică cu niște ceapă călită, morcovi și usturoi. Bune și midiile!

 

Etichete: , , , , , , ,

5 comentarii la “Vietăți marine” Subscribe

  1. blo 26/08/2011 at 20:34 #

    aaaaaaah, cum arata apa aia… era numa’ buna de baie, nu-i asa? stai, nu-mi spune! zi-mi ca era foarte rece, ca era plina de meduze si de cocalari!
    😀

    • Dollo 27/08/2011 at 19:28 #

      Oh, dar să vezi cum a fost azi, niște valuri imense, care te răsuceau ca în mașina de spălat dacă te prindeau pe picior greșit.

  2. Gilbert 26/08/2011 at 22:33 #

    Rața ta e mai degrabă un cormoran. I-as da un pupic dulce lui nemo, dar văz că mi-ai luat-o înainte. 😉
    Blo are dreptate: e rece apa. :)) Dar ce bine mai arată… Mâine mă duc si eu la scăldat.

    • Dollo 27/08/2011 at 19:26 #

      Da, am aflat și eu între timp că ăla e cormoran. I-am văzut și rudele în stol zilele astea.

  3. Mogre 14/09/2011 at 07:46 #

    Pe cioara pardona rata pardon cormoran o cunosc si eu. Innotam impreuna vara asta 😀

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.