Cum se face o autostradă

Mai întâi desenezi indicatoarele. Apoi te semnezi pe poduri. Și la final dai drumul la populație pe un singur sens, ca să nu se uzeze amândouă odată.

Prima dată se fac panourile de semnalizare. Apoi se ard niște afișe cu „Guvernul României” – pe sistem „acest părculeț a fost făcut de primarul X” – la loc vizibil, pe podurile care traversează autostrada. Să nu rateze cumva vreun șofer această informație. Iar la un moment dat, dacă poporul e nerăbdător, îi dai drumul să și circule pe un sens, împărțindu-l frățește în două sensuri mai înguste.

Că doar nu l-au făcut Decebal și Traian pe poporul ăsta lăfăindu-se pe autostrăzi cu patru benzi. Dar musai, prima dată faci panourile de semnalizare. Nu vrei să se rătăcească turiștii pe rețeaua ta de autostrăzi, nu?

Da, am fost în week-end la mare. La dus am folosit ruta despre care vă spusesem aici, până la Techirghiol. Patru ore fix, cu oprit, gustat ceva la botul mașinii, hrănit cățeii de pe traseu, cumpărat struguri direct din via de la Cochirleni, admirat Dunărea secată de la Rasova.

Când ne-am întors am zis că tot nu ne-am dat și noi pe autostrada lui Boc, dintre Lazu și Murfatlar, botezată șmecherește și A4, atât pe panourile de semnalizare dinainte de Lazu, cât și pe harta Google. Așa că ne-am aventurat. Când am intrat pe ea am înțeles și care e gluma cu A4. Aia va fi autostrada care leagă Constanța de Tulcea și mai departe… nu se știe. Cel puțin așa arată indicatoarele deja montate. Că A4 merge spre Tulcea-Hârșova, iar A 2 spre București. Precum vedeți, la răscruce de autostrăzi se vede că A4 duce spre o zare senină. A2 se pierde și ea spre apus, cu un asfalt bun, dar fără garduri motiv pentru care indicatorul de viteză zice să nu o calci mai mult de 80 km/h că e posibil să dai peste niște vaci (vaci n-am văzut, dar oi erau taman la Cernavodă, la intrarea pe autostrada aia adevărată, le adăpostise ciobanul sub pod).

Tulcea e tăiată de pe indicatoare, iar Bucureștiul se întrerupe brusc la Murfatlar, de unde poți s-o iei înapoi pe unde v-am zis eu sau să folosești vechiul drum între Constanța și Cernavodă. În total, până la București, cu tot cu autostrada A4, tot patru ore am făcut. Și fără atâtea opriri.

Prin urmare, indicatoarele le avem. Autostrăzile ne mai trebuie și suntem gata.

Tags: , , , , ,

2 Responses to “Cum se face o autostradă” Subscribe

  1. Daniel 26/09/2011 at 13:10 #

    Ai uitat sa mentionezi primul pas si cel mai profitabil : studiul/iile de fezabilitate , etc ! Aia e marea smecherie ! Aaaaaa…….ca dupa aceea, cand incep lucrarile propriu-zise se constata `nshepe mii de probleme nerezolvate, nu mai conteaza cine si cum a facut studiile alea ! Banu s-a incasat, n-au decat sa scoata alti bani din buget si sa se plateasca pentru alte studii care sa analizeze aceste probleme, iar daca vrei si solutii pentru aceste probleme, evident, alti bani……..and so on, and on, and on……

    • Dollo 26/09/2011 at 16:12 #

      Industria studiilor a depășit deja faza pe autostrăzi, acum prosperă de capul ei ca domeniu, nici nu mai e nevoie să mai vină după ea ceva. Studiul și atât 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

gardul

Proba șanțului și a zidului drept la sate; Viață de turnător de beton la mână; Azi ești tânăr și mâine îți cumperi gard jaluzea

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.