Memorialul WC-urilor dispărute din București

Ce credeți că promovează această budă așa-zis ecologică, suită pe un piedestal în Piața Unirii?

Scrisesem zilele trecute despre monumentele din București. Ieri mi-a atras atenția unul proaspăt. Mă rog, nu e chiar monument, dar ar putea fi. E un soi de anti reclamă la țigările de contrabandă. Din campania aia controversată, plătită de British Tobacco anul trecut, în care ni se spunea pe toate afișele că „de aia nu avem noi autostrăzi, pasaje, borduri și semafoare că voi fumați fără timbru. Ia fumați, măi, țigări legale, ca să mâncăm și noi o pâine!”. Campanie de conștientizare, cică, prin care Ministerul de Interne lupta împotriva contrabandei, cu bani de la producătorii oficiali de tutun.

Înțeleg că Graffiti BBDO ar fi făcut campania. Nu știu câți bani a luat pe ea – când sunt bani privați nu se spune – dar îmi imaginez că nu i-a costat prea mult ca să pună buda asta zis ecologică fix în Piața Unirii, nu departe de km 0 al urbei. Se știe că închirierea unei bude nu e o avere decât în bugetul primăriei (care plătea pentru cabinele astea albastre vreo 6 milioane de euro în 2006. Îmi imaginez că acum o fi dând mai mult, că au apărut alea cu apă și curent).

Ce vreau să spun, însă, e că dacă n-ar exista inscripția de sub ea și poza de pe lateral – unul cu maieu și tatuaj, care lipește țigări contrafăcute stând pe WC – monumentul ăsta ar putea foarte bine să fie închinat zecilor de WC-uri publice ale orașului, care după 89 și-au dat obștescul sfârșit pe altarul consumerismului capitalist, transformându-se în cârciumi sau cofetării.

Dacă tot e să plângem de dorul lucrurilor pe care le aveam înainte de 89 și le-am pierdut, mi se pare că WC-ul public e totuși unul dintre lucrurile alea pe care le regreți rar, dar cu toată ființa ta, în momente de maximă importanță. Iar ridicarea unei bude la rang de monument este mai potrivită ca oricând în București, unde în ciuda bugetelor generoase cheltuite de primărie pe tema asta, tot timpul vezi câte unul pișându-se la gard. Desigur, de dragul protejării mediului înconjurător.

Etichete: , , , ,

One Response la “Memorialul WC-urilor dispărute din București” Subscribe

  1. Krokodilul Chichiricios 06/08/2013 at 00:54 #

    Păi în pasaj, la Universitate, adio și n-am cuvinte. Mai există vreo budă publică decentă în București ? Dacă ești cunoscător, la Unirea- și la Bucur Obor. Dacă te apucă oarece după ce ai băut must (cum mi s-a întâmplat acum n ani la defuncta grădină Lido) și ești departe de casă- și pentru că vine vremea mustului- mori ca un erou pe altarul noțiunii de curățenie practicate de Primăria Capitalei de la primul primar post-revoluționar (ăla de veni în teniși- na că îmi scapă numele) până la actualul Oprescu.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014