Să punem mâna pe o carte…

... și să facem un club de intelectuali și să ne simtem bine ;)

Mi-am dorit să fac un club din ăsta de când am văzut filmul The Jane Austin book club. În parte pentru că a discuta cu alți oameni despre aceeași carte, în timp ce o citești sau imediat după, trebuie să fie o formă de a prelungi viața acelor personaje sau chiar o formă de a le înțelege și prin ochii altora decât îngusta ta vedere.

Pe urmă faptul că pot să cunosc astfel niște oameni care sunt dispuși să piardă timpul pentru același motiv cu mine e iarăși un câștig. Nu știu voi, dar eu una simt o acută lipsă de prieteni, de oameni cu care să-mi facă plăcere să mă întâlnesc, să vorbesc și să mă simt împăcată cu lucrurile. Trebuie să recunosc că îmi lipsește mult un anumit prieten cum care am împărțit câțiva ani buni starea asta, și îmi doresc tare mult să recapăt acel fel de prietenie. Pe aceea nu se mai poate și e foarte probabil să nu mai trăiesc niciodată acel gen de relație, dar asta e altă poveste.

Revenind la motivul acestui post, vă supun atenției această idee, încă nefinisată în capul meu, dar pe care vă invit s-o facem împreună realitate. Singurele mele noțiuni acum ar fi astea:

– să ne strângem un grup de 6-8-10 oameni

– să decidem împreună ce carte citim în același timp

– să stabilim un ritm de întâlniri pentru discutarea cărții ăleia și orice altceva ne mai trece prin cap

Pentru asta ar fi indicat să fim din București, dar nu e exclusă nici participarea altor români de bine din țărișoară, dispuși să facă lunar un drum prin cea mai bordurizată urbe a patriei. Eu mă gândesc la minim o întâlnire lunară, dar sunt deschisă și la alte propuneri.

Voi expații care intrați pe aici nu dați deja cu pietre. M-am gândit și la voi. Puteți participa în clubul ăsta select, citind cartea în același timp cu noi, apoi o comentăm virtual. Nu știu dacă putem face o transmisie live a întâlnirilor, dar vom face cumva o „minută” a întâlnirii ca să vă provocăm la comentarii și pe voi.

Care doriți, care sunteți interesați, dați cu comentarii, sugestii, reclamații. Se cere așadar:

– cine vrea să se înscrie în club?

– ce cărți are în vedere ?

– câte întâlniri ar dori să aibă o lună?

După ce ne adunăm, decidem prin vot cartea pe care o vom diseca prima dată. Aveți timp să vă gândiți și să vă înscrieți până duminică. Eu de mâine sunt la Belgrad, din nou, dar o să pot sta cu ochiul pe voi și de acolo, că sârbii au internet mult și gratis la hotel, precum știți 😉

Iar dacă la aeroport nu pun ăștia câinii să-mi miroasă valiza, în care s-a ascuns Toshiba în timp ce-mi făceam bagajele, e posibil să ajung și înapoi acasă 🙂

Deci, contez pe voi să ne dăm și noi un pic intelectuali?

Etichete: , ,

20 comentarii la “Să punem mâna pe o carte…” Subscribe

  1. Daniel 27/09/2011 at 23:39 #

    „Filed under : Scrise pe buda” !!! :)))))))))) Bestiala asocierea ideii din articol cu „starea de gratie” in care a fost emanata ! :)))))))))

    • Dollo 28/09/2011 at 12:23 #

      o stare de grație propice creației 😛
      te bagi în club?

  2. Escu 27/09/2011 at 23:40 #

    Eu ma bag. O sa ma gandesc la detalii pana te intorci tu din calatorie.

  3. cristina 28/09/2011 at 11:11 #

    ai luat-o cu tine pe toshi???
    eu nu ma bag, dar ii trimit link unei prietene care s-ar putea sa vrea.

    • Dollo 28/09/2011 at 12:18 #

      ei, nu aveam cum s-o iau, dar asta n-a împiedicat-o să se bage în valiză de câteva ori 🙂 tu de ce nu te-ai băga în club?

  4. cristina 28/09/2011 at 12:32 #

    pentru ca eu nu citesc :d
    vorbesc foarte serios, nu mai pot citi de o lunga perioada de vreme.

    • Dollo 28/09/2011 at 12:46 #

      hm, indiferent de carte? mă gândesc că pofta vine mâncând, nu? 🙂

  5. Oana 28/09/2011 at 14:04 #

    Eu sunt doar o vizitatoare pasagera a blogului. Imi place ideea asta, m-as baga. As propune urmatoarele: in primul rand, m-ar interesa ideea daca ar fi un club cu statut deschis – adica in fiecare luna sa fie propusa o carte, anuntata pe blog si apoi vazut cine vrea sa citeasca respectiva carte si sa vina la intalnire. Poate unii nu au chef sa citeasca intr-o luna sau nu sunt toti interesati sa citeasca o anumita carte propusa pentru luna respectiva. O intalnire pe luna cred ca ar fi suficienta. Sunt interesata de literatura contemporana, dar ar fi fain sa „dezgropam” si clasicii, ii vezi cu alti ochi daca ii citesti acum. As propune Herta Muller (ramane de stabilit impreuna ce carte) – sa intelegem si noi de ce a luat Nobel-ul si pentru ca e a noastra, nu? Eu am citit doar o carte, dar am fost ingrozita sa vad cate umilinte a trebuit sa suporte – ok, e fictiune, dar e si ceva adevar acolo. Si raman surprinsa sa vad cum tara asta nu i-a oferit nimic, a plecat din frustrare, din disperare, iar acum, dupa ce a reusit, tipic romaneste, ne-o asumam, este romanca, ne impaunam ca Nobel-ul ei este si succesul Romaniei. Iar Liiceanu vine si ii reproseaza ca nu are dreptate atunci cand afirma ca intelectualii de aici nu s-au opus deloc regimului. Ma rog, e de citit si de discutat, iar asta cred ca i-ar interesa si pe cei de pe blog care citesc dincolo de granitele tarii. Acum eu citesc Salman Rushdie – „Versetele satanice” pentru ca vreau sa inteleg de ce a fost condamnat omul asta la moarte. Si in toata nebunia asta cu teroristi etc. vreau sa inteleg mai bine cultura musulmana. Si asta cred ca ar fi o sugestie pentru club. A, si recitesc „Momente si schite” – Caragiale.

    • Dollo 28/09/2011 at 23:31 #

      Bună observația ta, Oana, cu dreptul fiecăruia de a se sustrage de la cărțile care nu-l inspiră. Clubul va fi deschis, categoric, nu ne propunem să „evanghelizăm” pe nimeni cu forța 🙂 MI se pare interesantă și propunerea cu Herta Muller, nici eu n-am citit-o și am cam aceleași nedumeriri ca și tine. O punem pe listă. Mă bucur că te bagi, poate facem din tine și o vizitatoare frecventă a blogului, nu doar pasageră 🙂

  6. cristina 28/09/2011 at 14:04 #

    nu, nu indiferent, ma mai apuca asa, sporadic, dar absolut accidental, de aia spun ca nu pot pentru ca sa va incurc cu clubu’ :)))

  7. Kitana 28/09/2011 at 15:03 #

    eu m-am apucat sa recitesc cartile copilariei, ma relaxeaza, acum am ajuns la Jules Verne, „insula misterioasa”

    • Dollo 28/09/2011 at 23:28 #

      și te bagi la club au ba?

  8. ady 28/09/2011 at 21:44 #

    me, me. daca e cu carti ma bag oriunde. si-n gaura de sarpe. 🙂
    eu as propune (nu neaparat ca prima carte, poa’ sa fie si a enspe-a) „cimitirul de piane”-jose luis peixoto. n-am priceput niste chestii sau nu-s prea sigura pe ce-am priceput si mi-ar placea s-o discut cu cineva.
    momentan citesc „micul prieten”-donna draft. merge cam greu c-o citesc doar in metrou. si asta e interesanta.
    pentru mine se poate si de doua ori pe luna. dar ma supun majoritatii, orice ar decide.

    • Dollo 28/09/2011 at 23:27 #

      OK, stai pe aproape că facem o votare cu cărțile 🙂

  9. eugenie 29/09/2011 at 11:31 #

    cum transformi tu discuţiile în realitate, dollo 🙂 eu de când am reînceput şcoala nu mai am idei de beletristică, aşa că nu ştiu ce să propun. am în cap numai autori evrei, de la începuturi până în zilele noastre. dar mi se pare interesantă propunerea cu herta m. nu am citit nimic scris de ea, iar după ce a luat Nobelul m-am ferit să-i cumpăr vreo carte. i se făcuse prea multă reclamă şi nu pe ideea că scrie bine, ci pe comunism. dar în club ar fi o provocare.

  10. Oana 29/09/2011 at 13:04 #

    Daca se voteaza Herta Muller in final, eu propun „Omul este un mare fazan pe lume”. Aveti aici detalii despre cartile ei aparute in Romania, cronici etc, ca sa alegem in cunostinta de cauza – http://www.humanitas.ro/herta-m%C3%BCller M-am documentat, dupa cum vedeti 🙂 Pana acum eu am citit doar „Inca de pe atunci vulpea era vanatorul”, nici nu stiam ca dupa cartea asta Stere Gulea a facut un film. Dar aici nu trisam, citim cartea, nu ne uitam la film, ca nu ne ameninta nimeni cu bac-ul 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

O masă cinstită la cea mai umană închisoare din lume

curte

Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația