Târguri degeaba

Așa zisele târguri de produse tradiționale îmi par din ce în ce mai triste. Scumpe și fără clienți.

Așa zisele târguri de produse tradiționale îmi par din ce în ce mai triste. Și nu mă refer la faptul că printre produsele alea făcute după rețete vechi, autentice, s-a insinuat prea multă marfă procesată industrial. Asta e deja o chestie cunoscută. Mă uitam azi la târgul organizat în Parcul 23 August (dap, la Onțanu, o să ziceți că am musai ceva cu el, dar nu e el de vină la treaba asta – na, am zis-o și pe asta!) ce lipsit de clienți poate fi în miezul unei zile de sâmbătă, toamna, când se presupune că a venit tot omul din concedii și are chef de o plimbare în parc+o aprovizionare cu mâncare bună, direct de la producător.

Nu e mai puțin adevărat că oamenii ăia, gătiți frumos în costume tradiționale, care te îmbie să guști gratis din bucatele lor, afișează niște prețuri de-ți cam cade basca. Păi 98 de lei kilul de batog de nu știu ce pește? Sau pastramă de pește. E drept că n-o fi greu un peștic din ăla, dar prețul pare cam piperat. Niște cotlet crud-afumat de vită – 40 de lei kilu. Or fi făcute de mâna iscusită a gospodarului, fără chimicale sau conservanți, dar la prețul ăsta, nu știu, poate că pur și simplu nu e de nasul nostru să mâncăm sănătos și tradițional.  Sau ne-am săturat de ele.

În fine, se mai vindea fasole la ceaun – cam cenușie, cred că fusese afumată bine – și sarmale în foi de varză – cam pline de orez. Multe gogoși și nelipsitul kurtos.  În rest, miere cu tot felul de adaosuri, magiun de Topoloveni, bere germană la pahar – 4 lei 400 de ml, și multe articole de artizanat din lemn și nu numai.

Nu e cazul să vă spun la ce stand era totuși ceva animație, nu? La grătarul cu mici și friptură la grătar. Tradițional.

Tags: , , , ,

4 Responses to “Târguri degeaba” Subscribe

  1. Ana 10/09/2011 at 22:26 #

    Hmmm…

    Cum pe la sfarsitul saptamanii trecute si inceputul saptamanii asteia am fost pe drumuri si am trecut prin secuime mi-a trebuit sa iau kurtos si turta dulce de la un targ de produse traditionale. Mult mai scumpe fata de Bucuresti si nu m-au dat pe spate. Nu mi-au displacut, dar nu merita banii aia…

    PS – Mi-a placut Piatra Neamt (am trecut si pe acolo).

    • Dollo 11/09/2011 at 14:48 #

      Da, Piatra e frumoasă

  2. Farfuridi 12/09/2011 at 23:12 #

    Eu ma indoiesc serios ca toate produsele astea care au invadat targurile traditionale sunt traditionale. am vazut eu o multime de sunci&branze homemade in care urlau colorantii. doar aia se vedeau cu ochiu’ liber, dar cred ca erau plini si de alte prostii

    • Dollo 13/09/2011 at 09:23 #

      Da, și asta e adevărat, nu prea ai cum să împiedici asta.

Leave a Reply

Oldies but goldies

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.