Târguri degeaba

Așa zisele târguri de produse tradiționale îmi par din ce în ce mai triste. Scumpe și fără clienți.

Așa zisele târguri de produse tradiționale îmi par din ce în ce mai triste. Și nu mă refer la faptul că printre produsele alea făcute după rețete vechi, autentice, s-a insinuat prea multă marfă procesată industrial. Asta e deja o chestie cunoscută. Mă uitam azi la târgul organizat în Parcul 23 August (dap, la Onțanu, o să ziceți că am musai ceva cu el, dar nu e el de vină la treaba asta – na, am zis-o și pe asta!) ce lipsit de clienți poate fi în miezul unei zile de sâmbătă, toamna, când se presupune că a venit tot omul din concedii și are chef de o plimbare în parc+o aprovizionare cu mâncare bună, direct de la producător.

Nu e mai puțin adevărat că oamenii ăia, gătiți frumos în costume tradiționale, care te îmbie să guști gratis din bucatele lor, afișează niște prețuri de-ți cam cade basca. Păi 98 de lei kilul de batog de nu știu ce pește? Sau pastramă de pește. E drept că n-o fi greu un peștic din ăla, dar prețul pare cam piperat. Niște cotlet crud-afumat de vită – 40 de lei kilu. Or fi făcute de mâna iscusită a gospodarului, fără chimicale sau conservanți, dar la prețul ăsta, nu știu, poate că pur și simplu nu e de nasul nostru să mâncăm sănătos și tradițional.  Sau ne-am săturat de ele.

În fine, se mai vindea fasole la ceaun – cam cenușie, cred că fusese afumată bine – și sarmale în foi de varză – cam pline de orez. Multe gogoși și nelipsitul kurtos.  În rest, miere cu tot felul de adaosuri, magiun de Topoloveni, bere germană la pahar – 4 lei 400 de ml, și multe articole de artizanat din lemn și nu numai.

Nu e cazul să vă spun la ce stand era totuși ceva animație, nu? La grătarul cu mici și friptură la grătar. Tradițional.

Tags: , , , ,

4 Responses to “Târguri degeaba” Subscribe

  1. Ana 10/09/2011 at 22:26 #

    Hmmm…

    Cum pe la sfarsitul saptamanii trecute si inceputul saptamanii asteia am fost pe drumuri si am trecut prin secuime mi-a trebuit sa iau kurtos si turta dulce de la un targ de produse traditionale. Mult mai scumpe fata de Bucuresti si nu m-au dat pe spate. Nu mi-au displacut, dar nu merita banii aia…

    PS – Mi-a placut Piatra Neamt (am trecut si pe acolo).

    • Dollo 11/09/2011 at 14:48 #

      Da, Piatra e frumoasă

  2. Farfuridi 12/09/2011 at 23:12 #

    Eu ma indoiesc serios ca toate produsele astea care au invadat targurile traditionale sunt traditionale. am vazut eu o multime de sunci&branze homemade in care urlau colorantii. doar aia se vedeau cu ochiu’ liber, dar cred ca erau plini si de alte prostii

    • Dollo 13/09/2011 at 09:23 #

      Da, și asta e adevărat, nu prea ai cum să împiedici asta.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.